Cu încă un guvern pe marginea prăpastiei, Franța a devenit, se pare, neguvernabilă. Luni, Francois Bayrou, la mai puțin de un an de activitate, pare să devină al patrulea prim-ministru care pleacă în doar 20 de luni. Soarta sa depinde acum de votul de încredere în parlament care, dacă va fi pierdut - ceea ce se conturează -, va consolida un record în cadrul celei de-a cincea Republici și îl va lăsa pe președintele țării, Emmanuel Macron, mai slăbit ca niciodată, scrie și CNN.
Prăbușirea guvernului pare să adâncească paralizia Franței într-un moment critic pentru Europa, care caută unitate în fața războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a unei Chinei din ce în ce mai dominante și a tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Agitația politică amenință, de asemenea, capacitatea Franței de a-și controla datoria, existând riscul unei noi scăderi a ratingului de credit, scrie News.ro.
Franța se confruntă cu o presiune acută pentru a-și redresa finanțele, deficitul de anul trecut fiind aproape dublu față de limita de 3% a UE pentru producția economică, iar datoria publică ajungând la 113,9% din PIB.
Votul de încredere este programat pentru luni după-amiază.
SORTIT EȘECULUI?
În ciuda unei frenetice serii de discuții și apariții în mass-media de la decizia sa de a intra în cursa pentru încredere, pe 25 august, pe fondul unor dezbateri tensionate pe tema proiectului de lege privind bugetul, Bayrou părea, în weekend, să nu fi reușit să obțină majoritatea. Liderii opoziției din întreg spectrul politic au declarat clar că vor vota pentru demiterea lui Bayrou.
„Guvernul va cădea”, a declarat Jean-Luc Melenchon, figura principală a partidului de extremă stânga La France Insoumise (LFI), repetând comentarii similare ale altor membri ai stângii și dreptei.
În cazul în care Bayrou va cădea, președintele va fi probabil nevoit să găsească un alt șef de guvern care să poată trece bugetul prin parlament, la mai puțin de un an de la demiterea predecesorului conservator al lui Bayrou, Michel Barnier.
Macron a exclus până acum dizolvarea parlamentului, demers pe care l-a făcut anul trecut, fără succesul scontat, însă.
CRIZĂ POLITICĂ DE PROPORȚII
Franța se află într-o criză politică de când Macron a convocat alegerile anticipate din 2024, care au dus la un parlament fără majoritate.
Propria sa alianță, deja lipsită de majoritate din 2022, a înregistrat o scădere și mai mare a numărului de deputați, în timp ce partidul anti-imigrație de extremă dreapta, Reuniunea Națională (RN), a devenit cel mai mare partid. O coaliție slabă de partide de stânga - acum profund divizată - a devenit cel mai mare bloc. Dar nicio tabără nu are majoritate.
„Această criză a fost provocată și alimentată de președintele Emmanuel Macron și de toți cei care l-au servit”, a declarat duminică Marine Le Pen, șefa grupului de parlamentari ai Reuniunii Naționale. „Astăzi, din cauza lor, Franța este omul bolnav al Europei”, a acuzat Le Pen.
După căderea unui conservator și a unui centrist din funcția de prim-ministru, majoritatea observatorilor se așteaptă ca Macron să caute următorul candidat din rândurile socialiștilor de centru-stânga (PS).
„Nu poate merge împotriva rezultatelor sondajelor pentru a treia oară”, a declarat Marine Tondelier, șefa partidului, mai mic, al Verzilor.
Orice astfel de candidat ar trebui să formeze o alianță delicată cu blocul liberal al președintelui, care se opune multor idei ale stângii, inclusiv creșterea impozitelor pentru cei mai bogați pentru a acoperi deficitele financiare ale țării. De asemenea, ar trebui să convingă dreapta moderată să tolereze încă un guvern minoritar.
Laurent Wauquiez, liderul parlamentar al partidului conservator Republicanii (LR), a semnalat că nu va solicita demiterea unui prim-ministru socialist. Cu toate acestea, șeful partidului - totodată actualul ministrul de interne - Bruno Retailleau nu a fost de acord. „Nu vom accepta în niciun caz un prim-ministru socialist”, a declarat Retailleau într-un discurs susținut duminică.
CE VA URMA?
Bayrou a convocat votul de încredere în încercarea de a impune un plan nepopular de economii în valoare de 44 de miliarde de euro, care include eliminarea a două sărbători legale și înghețarea cheltuielilor. El afirmă că este vorba de o chestiune de „supraviețuire națională”, avertizând că Franța trebuie să își controleze datoria în spirală, deoarece „timp de 20 de ani, în fiecare oră din fiecare zi și din fiecare noapte datoria a crescut cu 12 milioane de euro în plus”. Acestea pot fi cuvinte alarmiste menite să stimuleze clasele politice fracturate ale țării să acționeze de urgență, chiar dacă reforma bugetară a fost exact ceea ce a costat scalpul predecesorului său, Michel Barnier, comentează CNN. Negociatorul-șef al Uniunii Europene, care a menținut blocul unit în urma votului chinuitor al Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană în 2016, a rezistat doar trei luni în calitate de prim-ministru, nereușind să escaladeze muntele mult mai abrupt al convingerii francezilor să accepte reduceri radicale ale cheltuielilor.
Dacă Bayrou cade, presiunea asupra lui Macron pentru a demisiona se va intensifica, deși acesta a promis să-și ducă mandatul până la capăt, notează CNN.
Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, cere dizolvarea parlamentului, dar alegerile anticipate ar consolida aproape sigur partidul ei și ar fragmenta și mai mult parlamentul.
O altă cale ar fi ca Macron să numească un guvern interimar, în timp ce ia în considerare un succesor, printre favoriți numărându-se ministrul forțelor armate, Sébastien Lecornu, și ministrul justiției, Gérald Darmanin, pentru ceea ce ar putea fi un post otrăvit.
Problema este că, după trei prim-miniștri centristi care au eșuat, partidele de opoziție nu sunt dispuse să acorde o șansă altuia. Atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă au semnalat că vor solicita imediat un vot de neîncredere.
O altă opțiune ar fi numirea unui prim-ministru dintr-o altă familie politică, dar o alegere din dreapta ar fi blocată de stânga și viceversa.
Climatul politic este sumbru. În cazul unor noi alegeri parlamentare anticipate, un sondaj recent realizat de Elabe sugerează că Reuniunea Națională ar ieși învingătoare, stânga ar ocupa locul al doilea, iar centrul un distant loc al treilea.
Mulți presupun acum că extrema dreaptă va prelua în cele din urmă puterea – dacă nu acum, atunci la următoarele alegeri prezidențiale din 2027, dar fără prea multe speranțe că aceasta va rezolva problema. Încrederea publicului în clasa politică s-a prăbușit, iar furia se va revărsa pe străzi pe 10 septembrie, cu proteste la nivel național sub sloganul „Bloquons tout” („Să blocăm totul”).
O VESTE BUNĂ PENTRU PUTIN ȘI TRUMP
Toate acestea vin într-un moment extrem de nefavorabil, cu războaie care fac ravagii în Ucraina și Orientul Mijlociu. Instabilitatea din Paris este un cadou atât pentru președintele rus Vladimir Putin, cât și pentru omologul său american Donald Trump, care împărtășesc aceeași plăcere de a ridiculiza slăbiciunile Europei, notează CNN.
Dominique Moïsi, analist senior la Institutul Montaigne, un think tank cu sediul la Paris, spune că nu-și amintește un moment de impas atât de profund în cea de-a Cincea Republică. „De Gaulle a supraviețuit tentativelor de asasinat, a fost războiul din Algeria, în mai 1968 sloganul era «la France s’ennuie» (Franța se plictisește). Dar astăzi Franța este frustrată, furioasă, plină de ură față de elită”, a declarat el pentru CNN. „Pare că o schimbare de regim este inevitabilă, dar nu văd cum se va produce și cine ar face acest lucru. Ne aflăm într-o fază de tranziție între un sistem care nu mai funcționează și un sistem pe care nimeni nu și-l poate imagina”, a adăugat analistul.
De Gaulle a fost președintele care a inaugurat o perioadă de relativă stabilitate în Franța în 1958, odată cu începutul celei de-a cincea republici. Întrebarea este acum dacă Macron va fi președintele care a pus capăt acestei perioade, conchide Macron.
