Premierul Nicolae Ciucă spune că nu garantează că România va fi în Schengen în 2022, deoarece decizia nu este la București, transmite Europa Liberă.
„Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut”, a declarat Ciucă
”Pot să îmi propun o astfel de țintă, dar nu pot garanta că ea se întâmplă, pentru că nu depinde doar de noi”, a adăugat premierul, citat de Hotnews.ro.
Iohannis, în 2019: PSD este de vină
În octombrie, la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis cerut din nou ca România să devină cât mai curând membru al Spațiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar și pentru întreaga Uniune.
”În cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spațiului Schengen, țara a acționat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil și eficient”, afirma în toamnă șeful statului.
Același Klaus Iohannis acuza în urmă cu peste doi ani, în mai 2019, că România nu se află în Schengen din cauza PSD.
Atunci, șeful statului spunea că social-democrații de doi ani și jumătate asaltează justiția, adăugând că am fi fost deja în Schengen, iar MCV ar fi fost ridicat dacă țara noastră ar fi continuat lupta anticorupție: ”Nu din cauza olandezilor sau a francezilor nu suntem în Schengen. Din cauza PSD-ului”.
Amintim că, adesea, rapoartele negative MCV au fost folosite pentru a motiva întârzierea votului de admitere a României în spațiului Schengen.
Luna trecută, când încă era premier interimar, Florin Cîțu a spus că reprezentanții PNLși ai PSD au căzut de acord în cadrul negocierilor asupra faptului că trebuie să respecte prevederile MCV, pentru a fi posibilă intrarea în Schengen, declarația fiind dată în contextul discuțiilor despre desființarea SIIJ.
Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Ce este spațiul Schengen și ce țări sunt în el
Spațiul fără frontiere Schengen garantează libera circulație a peste 400 de milioane de cetățeni ai UE, precum și a cetățenilor din afara Uniunii care locuiesc în UE sau care vizitează blocul comunitar în calitate de turiști, studenți sau în scopuri profesionale (orice persoană prezentă legal în UE).
Libera circulație a persoanelor permite oricărui cetățean al UE să călătorească, să lucreze și să locuiască într-o țară din UE fără formalități speciale, iar Schengen susține această libertate, permițând cetățenilor să se deplaseze în spațiul Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră, arată Comisia Europeană.
În prezent, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României.
Cu toate acestea, Bulgaria, Croația și România sunt în prezent în curs de aderare la spațiul Schengen și aplică deja în mare măsură acquis-ul Schengen, precizează CE.
În plus, și patru state din afara UE, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein au aderat și fac parte acum din Spațiul Schengen.
Croația, cu un picior în spațiul de liberă circulație
Guvernele din Uniunea Europeană au decis joia trecută că și Croația poate să adere la spațiul Schengen, după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că este capabil să gestioneze în mod eficient secțiunea sa de la frontierele externe ale blocului comunitar.
Pasul pentru Croația, care a devenit membră a UE în 2013 și care dorește, de asemenea, să adere la zona euro cu monedă unică, a fost mult timp un subiect sensibil din cauza migrației.
"Croația este pregătită", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul unei conferințe de presă, după ce s-a ajuns la un acord între miniștrii de interne ai blocului. Comisia recomandase includerea Croației în Schengen în octombrie 2019.
Nu a fost imediat clar când anume va adera Croația la zona Schengen, care este considerată una dintre cele mai mari realizări ale UE, care stă la baza unei Europe tot mai integrate și mai unite.
Bruxelles-ul tot cere primirea României și Bulgariei
Parlamentul European a adoptat în ultimii zece ani mai multe rapoarte în care solicită ca Bulgaria și România să fie primite în Schengen.
Rezoluții în acest sens au fost votate de europarlamentari în 2011, 2018 și 2021.
Parlamentul European a solicitat insistent Consiliul UE să ia măsuri imediate pentru a ridica controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene ale celor două țări.
Comisia Europeană a cerut Consiliului, în luna iunie a acestui an, să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen.
Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
