Acest plan ar urma să pregătească blocul european pentru a muta mai rapid trupele, armele și proviziile pe continent în cazul unui conflict cu Rusia, scrie Kyiv Post, care citează informații obținute de postul de radio polonez RMF FM.
Comisia Europeană urmează să-și prezinte propunerea pe 19 noiembrie, concentrându-se pe ceea ce oficialii numesc „mobilitate militară” – capacitatea de a transporta soldați, muniție și echipamente rapid și fără întârzieri birocratice, scrie News.ro.
Documentul obținut de RMF FM include atât noi propuneri legislative, cât și o actualizare a proiectelor în curs. Oficialii de la Bruxelles descriu efortul ca un fel de „Schengen militar”, care face trimitere la sistemul ce permite europenilor să călătorească liber fără controale la frontieră.
Ideea de a crea o zonă în care convoaiele militare să se poată deplasa la fel de ușor peste granițe – cu ajutorul unor reglementări armonizate, drumuri și căi ferate modernizate și o rețea de coridoare, aeroporturi și porturi maritime pregătite pentru uz militar - nu este nouă.
Încă din iunie 2016, comandantul de atunci al trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, avertiza că NATO nu poate desfășura forțe importante în Europa de Est la fel de rapid ca Rusia, ceea ce reprezintă un dezavantaj major, și cerea crearea unui spațiu de liberă circulație militară la nivelul Alianței, similar Spațiului Schengen.
Apoi, în ianuarie anul trecut, Germania, Olanda și Polonia au semnat un acord menit să reducă birocrația care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor și armelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare ce duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO. „Avem nevoie de un Schengen militar pentru a asigura o circulație mai rapidă și mai eficientă a personalului și a materialului militar. Acest lucru va face Europa mai puternică. Am făcut un pas important: Polonia, Germania și Țările de Jos au semnat o declarație pentru realizarea unui coridor militar”, a scris pe X Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării de atunci.
MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU REMEDIEREA BLOCAJELOR ȘI A BIROCRAȚIEI
În prezent, multe poduri și tuneluri europene nu pot suporta tancuri grele, iar formalitățile complicate pot întârzia mișcările trupelor cu zile întregi. „Deplasarea tancurilor din vest către flancul estic ar putea duce la blocarea acestora în tuneluri sau la așteptarea permiselor de tranzit”, arată Dariusz Joński, membru al Comisiei pentru apărare a Parlamentului European.
Planul Comisiei Europene vizează eliminarea acestor obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacității feroviare și îmbunătățirea coordonării între statele membre.
Bruxelles-ul dorește, de asemenea, să digitalizeze logistica vamală și să creeze un „cadru de urgență” pentru transportul militar urgent.
O altă propunere ar crea o „flotă de solidaritate” – un parc de vagoane și locomotive specializate disponibile pentru utilizare militară rapidă în toată Europa.
În plus, se așteaptă ca UE să propună noi măsuri de securitate pentru a proteja rutele de transport critice împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice.
EUROPA ACȚIONEAZĂ ÎN TIMP CE WASHINGTONUL EZITĂ
Presiunea pentru pregătirea militară vine pe fondul incertitudinii cu privire la angajamentul SUA față de flancul estic al NATO.
La Washington, Austin Dahmer, candidatul administrației Trump pentru conducerea biroului de strategie al Pentagonului, a recunoscut recent sub jurământ că „Rusia rămâne o amenințare la adresa securității Statelor Unite”.
Declarația lui Dahmer a venit în contextul în care Pentagonul se confruntă cu furia bipartizană a Congresului față de o serie de decizii opace – de la suspendarea discretă a ajutorului acordat Ucrainei până la retragerea unei brigăzi americane din România, o mișcare care a surprins aliații de pe flancul estic al NATO.
„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”, a declarat un diplomat european, vorbind cu Kyiv Post sub condiția anonimatului. „Dacă SUA se retrag chiar și puțin, Rusia umple imediat spațiul”, a adăugat el.
România, Polonia și statele baltice consideră semnalele mixte ale Pentagonului ca potențiale semne de avertizare ale retragerii americane, notează Kyiv Post.
„SUA pot numi în continuare Rusia o amenințare”, a declarat un alt oficial european reporterilor la Bruxelles, „dar o amenințare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu își poate clarifica propria poziție”, a punctat el.
COORDONARE CU NATO
Oficialii europeni subliniază că planul va fi elaborat în strânsă cooperare cu NATO pentru a evita duplicarea eforturilor. Polonia, în special, a insistat pentru ca eforturile UE să rămână în concordanță cu planificarea logistică și de apărare a NATO.
