Proiectul de lege privind Codul administrativ intră luni la votul final al Camerei Deputaților, după ce joi a fost dezbătut în plen de către deputați. Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene aleși după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate și, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Opoziția a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcției publice” și spune că îl va ataca la Curtea Constituțională, în timp ce PSD susține că proiectul este dorința coaliției de a eficientiza administrația.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Camera Deputaților este for decizional, urmând ca, după soluționarea contestațiilor depuse la Curtea Constituțională, proiectul să ajungă la președinte pentru promulgare, scrie News.ro.
În timpul dezbaterilor de joi, deputatul PNL Paul Dobre a susținut că elaborarea Codului administrativ reprezintă una dintre cele mai importante legi pentru funcționarea țării, dar PSD-ALDE au “destructurat” funcția publică prin modificările aduse legislației.
“Astăzi începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcționarea țării. Dincolo de toate sistemele, administrația publică atât centrală cât și locală este structura de rezistență a statului român. După 1989, au fost adoptate succesiv o serie de legi care au modificat administrația față de vechiul sistem socialist-comunist. (…) Cred că proiectul așa cum a fost prezentat inițial era mult mai bun, din păcate, decât de cel care intră acum în dzbatere. Aceasta pentru că parcursul dezbaterii înainte de a intra în Senat, în cadrul Comisiei speciale, grupul parlamentar PSD, dar și colegii din ALDE practic au destructurat o zonă extrem de sensibilă și importantă a acestui corp, care este funcția publică. După 25 de ani de eforturi, programe, finanțări importante, UE, Banca Mondială, prin acest Cod desființăm Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Rămân clădirea, directorul și portarul și o cutie poștală. Din păcate, această intervenție brutală a colegilor din coaliție permite ca prin acest Cod să se politizeze dincolo de un nivel normal și firesc aministrația. În engleză, funcționar public se spune public servant, pentru că funcționarul public este în serviciul cetățeanului, și nu al alesului vremelnic. Viziunea colegilor din majoritate este exact invers”, a spus Dobre.
CITEȘTE ȘI Erdogan a concediat peste 18.000 de angajați ai statului pentru presupuse legături cu grupări teroristePreședintele PMP, Eugen Tomac, a precizat că nu este de acord cu acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali și să aibă un alt statut față de ceilalți cetățeni ai țării.
“Vreau să anunț aici, astăzi, că asistăm la un blat național. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, și anume există o înțelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleșii locali să aibă un alt statut decât ceilalți cetățeni. Am înțeles că se justifică oboseala de aici cu privire la rolul pe care îl avem noi. Nu înțelegem că funcția de demnitate publică, de ales, este o onoare pe care ne-o oferă societatea. Vrem pensii speciale. Sunt categoric împotriva ideii de a avea pensii speciale și sunt categoric împotriva ideii ca orice ales să aibă pensie specială, un statut diferit față de ceilalți cetățeni. Este o onoare pentru noi că în această țară cetățenii deleagă puterea către aleși. Nu trebuie să ne creăm categorii privilegiate de avantaje pe care le putem fructifica prin votul pe care îl dăm în Parlament. PMP este împotriva ideii de a se crea pensii speciale. (...) PMP, împreună cu celelalte partide din opoziție, va contesta la CCR acest cod administrativ antiromânesc”, a anunțat Eugen Tomac.
Deputatul UDMR Attila Korodi a susținut că proiectul de lege va avea un impact care va “reforma substanțial relația dintre statul român și cetățean”, anunțând că UDMR va vota inițiativa.
“Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administrația locală din România. Avem în față un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanțial relația dintre statul român și cetățean. Avem în față un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul 21. Administrația locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetățean, mai eficientă în soluționarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor. (…) Datorită contribuției tuturor partidelor parlamentare, am reușit să îmbunătățim, să dezvoltăm forma inițială a propunerii. Noi avem astăzi șansa să dăm un impuls ca România să conntinue pe drumul dezvoltării, descentralizării. În consecință, UDMR va vota în favoarea adoptării noului Cod administrativ”, a spus Korodi.
Deputatul PSD Niculae Halici a adăugat că acest Cod administrativ reprezintă dorința PSD-ALDE de a eficientiza administrația.
“În ceea ce privește funcționarii publici și statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat în sensul de a determina și a reuși să eficientizăm și să profesionalizăm corpul funcționarilor publici. Ei vor da evaluări scrise anuale și care vor avea pregătirea și eficiența solicitată de conducătorii instituțiilor publice pe anul respectiv vor rămâne, care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine. (…) Dorința coaliției PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administrația fie ea centrală sau locală. (…) Interesul cetățeanului este în viața de zi cu zi, în contact cu administrația de care ne plângem de atâta amar de vreme și pentru care nu am făcut foarte multe lucruri decât la fiecare legislatură și fiecare Guvern am venit și am completat cu câte o ordonanță, hotărâre, o literă, un articol și n-a făcut decât să birocratizeze și să îngreuneze activitatea funcționarilor și a demnitarilor”, a explicat Niculae Halici.
Totodată, deputatul USR Nicușor Dan a spus că acest Cod administrativ este "un pas înainte și cinci pași înapoi". El a criticat faptul că prefectul este transformat în om politic, iar un primar scapă dacă îi deleagă unui director o atribuție.
"Codul administrativ e un pas înainte, într-adevăr, și pentru faptul că multe acte normative au fost strânse într-unul singur trebuie felicitat pentru muncă reprezentantul Ministerului Dezvoltării. A fost o muncă consistentă și pe formă facem un pas înainte, dar pe fond facem cinci mari pași înapoi. Noi azi facem un pas înapoi - facem din prefect om politic (...) Am fi avut posibilitatea ca cel puțin secretarul instituției prefectului să fie independent de prefect și să se ocupe el de această chestiune a legalității, însă prin Codul administrativ îi dăm atribuții manageriale și îl punem în subordinea explicită a prefectului. (...) Un primar care delegă unui director o atribuție nu mai răspunde. Facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce", a spus Nicușor Dan.
Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE și UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abținut de la vot.
"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în amendamentul adoptat de Comisie.
O altă modificare le permite aleșilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat complet de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consilii județene. Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.