Guvernul Bolojan reduce de la 5 milioane la 3,5 milioane de cetățeni numărul de beneficiari care vor primi gratuit cartea electronică de identitate, relevă datele analizate de Profit.ro. Guvernul reduce și cu 21 milioane euro din fondurile alocate implementării noilor buletine, finanțate în cea mai mare parte prin PNRR.
De ce este important: Buletinele electronice au început să fie emise în 2021 în Cluj, iar până la finele anului 2023 ar fi trebuit să înceapă să fie emise și în București, respectiv în toată țara, dar acest lucru s-a întâmplat abia din aprilie-mai anul acesta, cu un an înainte de finalizarea PNRR. Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate.
Până la 30.06.2026, limita de implementare a PNRR, Guvernul ar trebui să elibereze în mod gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate, cu o valoare eligibilă din PNRR de 70 milioane euro.
Alte 80 milioane euro sunt chletuite pentru dezvoltarea serviciilor publice online pentru eliberarea noilor documente.
Guvernul a decis însă ca Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în scopul securizării investiției și utilizării efective a fondurilor alocate prin PNRR, să diminueze de la 5 milioane cetățeni la 3,5 milioane de cetățeni numărul de beneficiari pentru care se eliberează gratuit cartea electronică de identitate, cu reducerea corespunzătoare a alocării bugetare, respectiv cu 21 milioane euro.
Astfel, noul buget total al proiectului scade de la 150 milioane euro la 129 milioane euro.
La această alocare redusă din fonduri PNRR nerambursabile, până la finalul acestui an, Guvernul trebuie să asigure o finanțare publică națională de 15,7 milioane lei și TVA aferentă fondurilor europene în sumă de 134 milioane lei.
Până la 22 august, datele oficiale analizate de Profit.ro arată că au fost înregistrate 429.960 cereri și au fost emise 391.729 de cărți electronice de identitate, fiind operaționale 670 ghișee dintr-un total estimativ de 674 care vor emite cartea electronică de identitate.
Se estimează că vor fi emise în medie, aproximativ 307.655 cărți electronice de identitate/lunar (la un număr zilnic de aproximativ 15.382 cereri), fapt care va permite atingerea țintei de 3,5 milioane până la data de 30.06.2026.
Dacă nu va atinge ținta asumată, România riscă aplicarea de către Comisia Europeană a unor sancțiuni financiare de aproximativ 264 milioane euro.
Autoritățile arată că, în ceea ce privește depășirea dificultăților legate de ritmul de preluare a datelor biometrice și a cererilor de la cetățeni, se vor avea în vedere următoarele măsuri practice suplimentare:
- Organizarea de caravane pentru preluarea cererilor și datelor biometrice, atât în București, cât și în teritoriu, în zone greu accesibile sau în contextul unor evenimente culturale și sportive, pe modelul campaniilor anterioare pentru pașapoartele biometrice.
- Operaționalizarea unei soluții digitale pentru preluarea exclusiv online a datelor necesare emiterii CEI, prin dezvoltarea unui portal securizat care să permită încărcarea documentelor și colectarea datelor biometrice în format standardizat, cu validare finală la prezentarea pentru activarea documentului.
Prioritate vor avea persoanele cu cărți de identitate simple emise recent, cu valabilitate redusă, pentru a asigura tranziția rapidă la CEI. Această măsură susține conformarea României la Regulamentul (UE) 2025/1208, care prevede că toate cărțile de identitate trebuie să fie electronice până în august 2031, iar documentele simple emise în prezent nu pot depăși această dată, indiferent de termenul înscris;
- Stoparea emiterii de cărți de identitate model 1997, în contextul intensificării campaniilor de informare și promovare a CEI, care pun accent pe simplificarea accesului la servicii publice online, securitatea datelor și avantajele utilizării documentului electronic. Se anticipează o creștere semnificativă a gradului de opțiune a cetățenilor pentru CEI, ceea ce justifică accelerarea tranziției și eliminarea treptată a documentelor simple.
