Comisia Europeană a solicitat date în acest sens Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), respectiv Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Evaluarea îndeplinirii țintei revine Comisiei Europene;, iar AMEPIP a răspuns Comisiei la fiecare cerere, transmițând prin intermediul MIPE informațiile solicitate, pe măsură ce le-a primit de la autoritățile publice tutelare, centrale și locale.
Ce reprezintă Ținta 442
Ținta 442 este un angajament al României din PNRR. Potrivit deciziei Consiliului UE, în forma modificată la 17 iulie 2026, ea are două componente:
- la întreprinderile publice centrale, numărul mandatelor interimare din consiliile de administrație sau de supraveghere la 31 august 2026 trebuie să fie cu 50% mai mic decât numărul mandatelor interimare la 31 decembrie 2020;
- la întreprinderile publice locale, cel puțin 80% din locurile ocupate în consiliile de administrație sau de supraveghere la 31 august 2026 trebuie să fie ocupate cu mandat permanent.
Ținta urmărește consilii de administrație stabile, cu mandate pe durata prevăzută de lege (art. 8 alin. (1) și art. 28 alin. (8) din OUG nr. 109/2011): un consiliu numit provizoriu și prelungit succesiv nu oferă predictibilitate și nu poate construi o strategie pe termen lung.
Cum se calculează ținta
Calculul cuprinde 1.401 întreprinderi publice: 193 de întreprinderi centrale, incluse pe listele Ministerului Finanțelor atât în 2020, cât și în 2026, și 1.208 întreprinderi locale, incluse pe lista din august 2026.
Situația mandatelor administratorilor se stabilește pe baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). AMEPIP a transmis aceste informații către MIPE începând cu 3 septembrie 2026.
Rezultatele calculate și raportate de AMEPIP se bazează exclusiv pe datele oficiale cerute de decizia Consiliului UE privind PNRR al României, în forma modificată la 17 iulie 2026, și pot fi verificate independent: Acestea nu s-au modificat de la transmiterea notei de însoțire în forma finală, în septembrie 2026, potrivit AMEPIP.
Ce informații a solicitat Comisia Europeană
Pentru extragerea eșantionului, Comisia a solicitat, pentru fiecare întreprindere, informații și dovezi privind numărul de locuri din consiliu, potrivit ONRC, actului constitutiv și evidențelor autorităților publice tutelare, precum și componența consiliilor de administrație și de supraveghere la cele două date de referință (la întreprinderile locale, doar la 31 august 2026): mandatele permanente, mandatele interimare și locurile neocupate.
Acolo unde nu erau ocupate toate locurile, Comisia a cerut dovezi privind motivele. Aceste informații nu se regăsesc într-o evidență unică, ci la autoritățile publice tutelare. AMEPIP le-a solicitat și le-a centralizat pentru fiecare întreprindere publică în parte.

Mai multe țări din UE urmează să piardă miliarde de euro din fondul de redresare al blocului comunitar, după ce nu au reușit să finalizeze reformele și investițiile solicitate de Bruxelles, România riscând să piardă fonduri de aproximativ 3 miliarde de euro, potrivit unor oficiali UE citați de Financial Times.
PNNR-ul României este finanțat cu 20,11 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 6,54 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, conform ultimei renegocieri cu serviciile Comisiei Europene, din luna august a acestui an.
Comisia a aprobat doar parțial cea de a cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro, constatând că au fost îndeplinite 69 dintre cele 75 de jaloane și ținte asumate.
Suma care va fi efectiv aprobată pentru plată nu este încă stabilită, întrucât șase obligații au fost evaluate negativ, iar România are la dispoziție două luni pentru a transmite observații înainte ca Bruxelles-ul să stabilească eventualele reduceri.
Pe 30 septembrie, România a depus oficial ultima cerere de plată din PNRR la Bruxelles, în valoare de aproximativ 4,35 miliarde de euro (6,04 miliarde euro înainte de deducerea prefinanțării).
Plățile din cadrul fondului de redresare post-pandemie, mecanism care expiră anul acesta, sunt virate statelor membre UE în tranșe, condiționat de îndeplinirea unor reforme și obiective de investiții stabilite anterior.
Doar Danemarca și Suedia au finalizat 100% din investițiile legate de programele lor naționale de redresare și reziliență, înaintea termenului final pentru trimiterea ultimelor cereri de plată și a documentelor care să ateste îndeplinirea jaloanelor asumate.
În prezent, Comisia evaluează dacă restul țărilor și-au respectat angajamentele și le transmite unora dintre acestea că solicitările lor nu vor fi onorate integral.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a declarat pentru Financial Times că Executivul UE a început deja să trimită scrisori prin care informează statele membre cu privire la eventualele tăieri de fonduri.
Potrivit unor oficiali, România riscă să piardă aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile nealocate până în prezent, situație deosebit de gravă, având în vedere eforturile țării de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Europa.
“România este una dintre țările în care acest risc de reduceri este semnificativ”, a precizat Dombrovskis.
Spania ar putea pierde sute de milioane de euro, în timp ce alte țări, precum Malta și Slovacia, se vor confrunta cu reduceri mai mici.
“Ne aflăm pe o traiectorie de consolidare fiscală și bugetară. Consider că primele semne sunt încurajatoare”, a transmis premierul Luca Niculescu pentru FT.
România mai are de încasat bani mulți din PNRR
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor la 16 octombrie, România încasase până la acel moment 13,27 miliarde de euro din PNRR, dintre care 8,95 miliarde de euro reprezentau granturi și 4,32 miliarde de euro împrumuturi.
Ministerul estimează că România ar mai avea de încasat 6,43 miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro reprezentau suma netă aferentă cererii de plată numărul 5, iar 4,35 miliarde de euro erau aferente ultimei cereri, numărul 6, depusă la 30 septembrie.
Consiliul Fiscal a avertizat că încasarea fondurilor rămase este importantă pentru execuția bugetară din 2026, întrucât statul a efectuat deja cheltuieli pentru proiecte finanțate prin PNRR. Sumele care nu vor mai putea fi decontate din granturile europene ar trebui acoperite din bugetul național sau din alte surse de finanțare.






















