Ildiko Kepes, apicultor, afirmă că mierea contrafăcută se recunoaște foarte greu, iar cea mai bună miere este cea în care nu s-a intervenit fizic sau chimic. Ea a menționat că garanția calității mierii este dată și cristalizare, care este un fenomen normal.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ildiko Kepes a fost întrebată, la Prima News, dacă se recunoaște ușor mierea fake.
“Se recunoaște destul de greu. Există mai multe teste sugerate de experți. Avem un apiterapeut la Cluj destul de cunoscut, ne-am întâlnit la un târg și m-a rugat să desfac capacul unui borcan și să îi permit să miroasă mierea. Am acceptat. A desfăcut capacul, a mirosit și mi-a zis: ”Da, este bună, o cumpăr”. Și am întrebat-o: ”Cum v-ați dat seama că este bună?”. Mierea când desfaci capacul trebuie să aibă un miros. Nu la minus cinci grade la Târgul de Crăciun, acolo nu va avea miros. Dar la o temperatură normală peste 15 grade, dacă mierea nu are miros, mi-a spus că înseamnă că a fost supraîncălzită. Asta nu înseamnă că este fake, dar și-a pierdut multe din proprietăți. Ăsta e un test pe care l-am încercat și eu cu toate sortimentele noastre și într-adevăr când desfaci capacul trebuie să simți un miros dulce”, a declarat Ildiko Kepes.
Ea a precizat că cea mai bună miere este cea asupra căreia nu s-a intervenit fizic sau chimic.
“Cea mai bună miere este mierea făcută de albine, cea în care nu s-a intervenit fizic, chimic, mierea în compoziția căreia nu s-a intervenit. Toată mierea este bună. Unele au mai multe vitamine și minerale decât celelalte, unele au mai puțini alegeni, polen, nectar cum mierea de brad, altfel sunt recomandate a fi consumate seara pentru că au efect liniștitor cum este mierea de tei. Altele sunt recomandate persoanelor cu acid la stomac sau copiilor sub doi ani, cum este mierea de salcâm. Apiterapeuți mai nou recomandă mierea închisă la culoare, mierea din zona montană”, a explicat apicultoarea.
Ea a mai fost întrebată de ce mierea se zaharisește.
“Corect ar fi să nu mai folosim termenul ăsta, să folosim termenul de cristalizare. Termenul de zaharisit este numai în limba română și creează o confuzie. Mierea naturală cristalizează. Și mierea de salcâm cristalizează, dar mult mai târziu. Cristalizarea este un fenomen normal al mierii și este de multe ori garanția calității mierii, nu s-a intervenit, nu a fost supraîncălzită ca să oprim cristalizarea. Mierea atunci când cristalizează se pune într-un aparat, pe vremuri se punea într-o oală cu apă, pentru a fi decristalizată. Și dacă o decristalizăm mult prea multă vreme și nu facem procesul în mod controlat, să nu treacă miera peste 38-40 de grade ca să îi omorâm toate enzimele, dacă se face într-o manieră controlată, este în regulă, dar va recristaliza după o anumită perioadă. Dacă se face într-o manieră necontrolată sau cu intenție să fie supraîncălzită, atunci nu va mai cristaliza așa cum trebuie”, a mai afirmat Ildiko Kepes, potrivit News.ro.
