Specialiștii inistitutlui susțin că decenii de supraexploatare, poluare, distrugere a mediului și presiune climatică au împins multe sisteme de apă atât de departe de punctul de recuperare încât a fost necesară o nouă clasificare.
”Stresul hidric și criza apei nu mai sunt descrieri suficiente ale noilor realități ale apei la nivel mondial”, se arată într-un nou raport al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate (UNU-INWEH), scrie News.ro.
Acești termeni au fost ”formulați ca alerte cu privire la un viitor care ar putea fi încă evitat”, în timp ce lumea a intrat deja într-o ”nouă fază”, se arată în raport.
Raportul propune termenul alternativ ”falimentul apei” – o stare în care utilizarea pe termen lung a apei depășește reaprovizionarea și dăunează naturii atât de grav încât nivelurile anterioare nu pot fi restabilite în mod realist.
Acest lucru s-a reflectat în micșorarea marilor lacuri ale lumii, se arată în raport, și în numărul tot mai mare de râuri importante care nu ajung la mare în anumite perioade ale anului.
Lumea a pierdut proporții enorme de zone umede, aproximativ 410 milioane de hectare – aproape dimensiunea Uniunii Europene – dispărând în ultimele cinci decenii.
Epuizarea apelor subterane este un alt semn al acestui faliment.
Aproximativ 70% din principalele acvifere utilizate pentru apă potabilă și irigații înregistrează scăderi pe termen lung, cu crize tot mai frecvente de ”ziua zero” – când cererea depășește oferta – ”fața urbană” a acestei noi realități.
Schimbările climatice agravează problema, provocând pierderea a peste 30% din masa glaciară mondială din 1970 și a apei de topire sezonieră de care depind sute de milioane de oameni.
- Fiți sinceri -
Consecințele sunt vizibile pe toate continentele locuite, dar nu toate țările sunt în mod individual falite din punct de vedere al apei, a declarat pentru AFP directorul UNU-INWEH și autorul raportului, Kaveh Madani.
Madani a afirmat că fenomenul este un ”semnal de alarmă” care indică necesitatea unei regândiri a politicilor. În loc să abordeze criza apei ca pe un fenomen temporar, guvernele trebuie să ”fie sincere” și ”să declare falimentul astăzi, în loc să amâne această decizie”, a spus el.
”Să adoptăm acest cadru. Să înțelegem acest lucru. Să recunoaștem această realitate amară astăzi, înainte de a provoca daune ireversibile”, a adăugat Madani.
Raportul se bazează pe date și statistici existente și nu oferă o evidență exhaustivă a tuturor problemelor legate de apă, ci încearcă să redefiniească situația.
Se bazează pe un raport care va fi publicat în curând în revista Water Resources Management și care va propune în mod oficial o definiție a ”falimentului hidric”.
Raportul ”surprinde o realitate dură: criza mondială a apei a trecut de un punct fără întoarcere”, a scris Tim Wainwright, directorul executiv al organizației caritabile WaterAid, într-o declarație.
Unii oameni de știință care nu au participat la elaborarea raportului au salutat atenția acordată problemei apei, dar au avertizat că situația globală variază considerabil și că o declarație generală ar putea ignora progresele înregistrate la nivel local.
