România a rămas pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în funcție de ponderea terenurilor certificate pentru agricultură organică în suprafața agricolă utilizată totală, dar a urcat semnificativ în clasament, trecând în fața Olandei și Poloniei, relevă Eurostat, pe baza datelor din 2020.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Suprafața destinată agriculturii organice în România a crescut semnficativ și se apropie de 5%. Spre comparație, pondrea era de doar 3,45% în 2020.
Cinci țări au ponderi mai mici ale agriculturii organice față de România: Olanda, Polonia, Irlanda, Bulgaria și Malta. În 2020, România era doar în fața Bulgariei, Irlandei și Maltei în funcție de ponderea agriculturii organice. În 2018, România ocupa penultima poziție în funcție de culturile organice în totalul suprafețelor agricole utilizate, pe ultimul loc fiind Malta.
Față de 2012, suprafața de teren agricol pentru culturi organice din România a cresut de peste două ori. Suprafața de teren pentru agricultură organică a scăzut în România în 2015 și 2016, atât ca număr de hectare, cât și ca pondere, însă ulterior s-a situat constant pe o traiectorie ascendentă.
La nivelul UE, 15,9 milioane de hectare de teren erau, în 2021, destinate agriculturii organice, reprezentând 9,9% din suprafețele agricole utilizate.
Cele mai mari procente de suprafață agricolă pentru culturi organice din Uniunea Europeană sunt în Austria (26%), Estonia (23%) și Suedia (20%).
