Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind legea pentru completarea art. 24¹ alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Prin urmare, actul normativ este constituțional. „În esență, referitor la critica privind depășirea limitelor reexaminării, Curtea a reținut că, prin forma legii adoptată ulterior reexaminării, legiuitorul a realizat o corelare a noilor reglementări cu soluția legislativă existentă în actuala reglementare, această formă fiind menită să asigure integrarea organică a noilor dispoziții în ansamblul legislației, precum și punerea lor în acord cu prevederile actelor normative cu care se află în conexiune”, au argumentat judecătorii Curții.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, „Curtea a constatat că dispozițiile legii criticate au fost adoptate cu respectarea art.77 alin.(2) din Constituție, astfel cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale, și implicit a art.147 alin.(4) din Constituție referitor la efectele obligatorii ale deciziilor instanței constituționale”, mai arată comunicatul de presă al CCR.
În ceea ce privește critica potrivit căreia sintagma „experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” încalcă principiul clarității și previzibilității legii, „Curtea a reținut că maniera de reglementare a dispozițiilor legale analizate nu le lipsește pe acestea de claritate, precizie și previzibilitate, înțelesul lor putând fi dedus din interpretarea sistematică a ansamblului normativ cu care acestea se află în relație”.
Prin urmare, „Curtea a constatat că dispozițiile legii criticate respectă exigențele constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, a completat sursa citată.
Pe 3 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a formulat o sesizare de neconstituționalitate la CCR privind acest act normativ.
„Parlamentul a intervenit asupra condiției de a deține de minium 3 ani permisul pentru categoria de vehicule B astfel încât acest tip de permis să poată fi utilizat și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1 și a redus această perioadă la 2 ani. Astfel, deși Parlamentul trebuia să își limiteze intervenția la cadrul trasat de cererea de reexaminare a Președintelui, acesta a reconfigurat condițiile în care deținătorul unui permis pentru categoria de vehicule B ar putea utiliza permisul și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, excedând acestor limite și a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2), prin raportare la art. 1 alin. (4) și (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție”, argumentează șeful statului, în textul sesizării de neconstituționalitate.
Totodată, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a menținut sintagma „o experiență de cel puțin (...)”, însă a redus cu un an durata menționată, respectiv la cel puțin 2 ani.
„Noua redactare reflectă o concepție legislativă diferită, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanșeze și care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menționate în conținutul ei (modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică), nicidecum să determine schimbarea condiției privind durata deținerii permiselor de conducere pentru categoria de vehicule B. În concluzie, soluția legislativă rezultată în urma reexaminării are valoarea unei noi prevederi adoptate de Parlament, care denotă o nouă voință politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată inițial”, mai susține președintele Iohannis, scrie News.ro.
El adaugă că această modificare poartă asupra unui aspect care nu a fost vizat de cererea de reexaminare și nici nu poate fi calificată drept o schimbare de concepție, consecință a reanalizării legii prin prisma observațiilor formulate în cererea de reexaminare. Introducerea condiției ca „deținătorii permiselor să aibă o experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” echivalează cu crearea, de novo, a unei dispoziții legale, într-o modalitate care eludează cadrul constituțional, constituindu-se într-o revenire a Parlamentului asupra propriilor decizii, fără să existe o solicitare în acest sens, pe de o parte, și, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituțional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituție, separația puterilor în stat, dar și echilibrul și controlul reciproc, astfel că președintele va fi privat de dreptul său constituțional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a acelei prevederi legale care nu a figurat în legea ce i-a fost inițial transmisă spre promulgare, în conformitate cu cele statuate prin Decizia nr. 18/2023.
Dintr-o altă perspectivă, legea supusă controlului de constituționalitate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție prin prisma exigențelor de claritate și previzibilitate așa cum sunt reglementate în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
„Considerăm că prin referirea la experiența de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B, norma devine neclară și echivocă, generând confuzie în aplicare. În acest sens, folosirea unui termen general precum cel referitor la „experiență” încalcă standardele de calitate a legii. Reglementarea circulației pe drumurile publice prezintă o dublă relevanță constituțională. Pe de o parte, este configurat conținutul dreptului la liberă circulație, potrivit art. 25 din Constituție, un drept de generația întâi, calificat drept inviolabilitate din perspectiva conținutului său juridic, care implică atât obligații pozitive, cât și negative din partea statului. Pe de altă parte, limitele stabilite dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice țin cont de scopul legitim al protejării drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni, precum drept la viață, integritate fizică sau a dreptului de proprietate”, mai argumentează Klaus Iohannis, în textul sesizării de neconstituționalitate.
Acesta mai spune că modificarea operată de legiuitor în procedura reexaminării este una relevantă și din perspectiva mecanismelor statale pentru configurarea conținutului și protejarea drepturilor mai sus amintite. Astfel, potrivit art. 335 din Codul penal, este incriminată infracțiunea de „Conducere a unui vehicul fără permis de conducere”.
„Potrivit conținutului normativ al acestei infracțiuni: «(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă; (...)»”, conform documentului citat.
Așadar, conducerea unui autovehicul cu un permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv reprezintă o variantă atenuată a infracțiunii prevăzută de art. 335 din Codul penal, însă fapta a fost considerată suficient de gravă de legiuitor pentru a fi incriminată. Din aceste considerente, folosirea unui termen general precum cel de „experiență” fără precizarea oricăror alte elemente suplimentare are implicații inclusiv asupra mecanismelor și capacității statului de a proteja drepturile și libertățile altor cetățeni în domeniul circulației rutiere, mai susține șeful statului.
În practică, dovada experienței va fi dificil de probat, continuă președintele Iohannis.
„Este neclar dacă intenția legiuitorului a fost de a asimila perioada de deținere a permisului pentru o anumită perioadă de timp cu experiența cerută de lege sau dacă este necesar ca dovada acestei experiențe să se realizeze în alt mod, situație în care norma este lacunară, neprecizând niciun criteriu pentru probarea experienței (...) Înlocuirea cerinței privind deținerea permisului pentru categoria B de minimum 3 ani cu cea a experienței de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B depășește cadrul dezbaterii declanșate de cererea de reexaminare și exprimă o nouă voință politică cu privire la care Președintele României nu mai poate opune dreptul de veto suspensiv, prin formularea unei cereri de reexaminare”, conchide președintele Iohannis.
Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul care completează ordonanța de urgență a Guvernului 195/2002, în sensul stabilirii valabilității permisului de conducere eliberat pentru categoria B și în cazul anumitor tipuri de motociclete, dacă deținătorul permisului are vârsta de 24 de ani împliniți și permisul eliberat pentru categoria B a fost obținut cu cel puțin trei ani în urmă.
