Primele două săptămâni ale lunii martie, adică exact perioada scursă de la primele atacuri ale SUA și Israel în Iran, au frânat puternic interesul europenilor pentru mașinile cu combustie, imediat ce prețurile la combustibili, în special la motorină, au crescut vertiginos în stațiile de carburanți.
Potrivit cifrelor analizate de Profit.ro, cota mașinilor cu benzină și diesel configurate de clienți pe platforma proprie a scăzut până la un minim de 18% la jumătatea lunii martie, față de 26% cât fusese în luna februarie, având o medie de 23% în primele 15 zile din lună.
Au crescut în schimb vehiculele electrice, care aveau în platformă o medie de 58% în luna februarie, la un nivel maxim de 67% la jumătatea lui martie, cu o medie de 62%.
„Creșterea prețurilor petrolului are un impact direct asupra interesului pentru mașinile electrice”, a declarat Philipp Sayler von Amende, CEO-ul Carwow, platformă de vânzări online cu prezență în mai multe țări din Europa, citat de Automobilwoche. Reprezentanți din industria auto au confirmat că au constatat o creștere vizbilă a interesului pentru propulsia electrică, în primele două săptămâni din martie, dar și a comenzilor finalizate, chiar dacă conversia în contracte de cumpărare nu se realizează atât de repede.
Conform specialiștilor, în ultimii ani s-a simțit la fiecare scumpire a carburanților o scădere a înmatriculărilor de automobile cu combustie, dar procentele nu au fost niciodată atât de mari ca în acest moment. Ultima dată când s-a înregistrat un impact major a fost după invazia Rusiei în Ucraina, urmată de creșterea prețurilor la benzină și motorină.
În România, un posibil impact al creșterii prețurilor ar putea fi vizibil în înmatriculările de automobile electrice doar în perioada mai -iunie, din cauza decalajului de până la 90 de zile pe care legislația îl permite la înmatricularea unui vehicul nou.
În prezent, reducerea diferenței dintre prețurile mașinilor electrice și cele ale mașinilor cu combustie schimbă complet perspectiva clienților potențiali, mai ales în condițiile lansării de modele mai accesibile pe piață, cu o gamă mult mai largă de modele. De asemenea, extinderea infrastructurii de încărcare și creșterea autonomiilor pentru multe modele au îndepărtat multe dintre temerile cumpărătorilor față de vehiculele cu baterie.
În țările în care au fost acordate subvenții de către guverne, interesul a crescut direct proporțional cu valoarea subvenției și invers. Cel mai bun exemplu este România, care avea în trecut cea mai mare rată de creștere a segmentului electric, cu ajutorul unei subvenții de 10.000 de euro, dar care și-a redus masiv achizițiile de mașini electrice odată ce subvenția s-a diminuat la 3.700 de euro, fiind eliminate unele categorii de clienți potențiali.
Același lucru s-a întâmplat în Germania, unde reintroducerea unei reduceri la mașini electrice a revitalizat vânzările de mașini electrice. Franța sau Italia sunt exemple la fel de bune privind modul în care piața a adoptat rapid vehiculele cu baterii, dacă prețul acestora a fost redus cu subvenții de stat.
