Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să trimită spre rejudecare Curții de Apel București (CAB) o cerere de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă formulată de ONG-urile Greenpeace și Bankwatch. Cererea de anulare fusese depusă inițial în 2013 și respinsă anul următor, hotărârea de respingere a CAB fiind atacată ulteror cu recurs la ÎCCJ de către cele două organizații de mediu.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Admite recursul formulat de Fundația Greenpeace CEE România și Asociația Bankwatch România împotriva sentinței nr. 1436 din 9 mai 2014 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Definitivă", se arată în decizia ÎCCJ.
Cererea de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a fost depusă de Greenpeace și Bankwatch la CAB în 2013, pârâte în proces fiind operatorul Nuclearelectrica, alături de Ministerul Mediului și de Guvern.
CITEȘTE ȘI BCE va ghida băncile cum să-și rezolve problema creditelor neperformante Acordul de mediu pentru noile unități de la centrala atomică fusese obținut de Nuclearelectrica tot în 2013, acesta fiind aprobat printr-o hotărâre a Guvernului Ponta.
Cei de la Greenpeace sunt opozanți vechi ai proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și ai energiei nucleare în general. În 2009, organizația cerea oficial autorităților de la București să renunțe la planurile de construire a încă două reactoare nucleare de tip CANDU 6 la Cernavodă, "ca urmare a concluziilor noului raport solicitat de Greenpeace, care arată că aceste reactoare nu sunt sigure și sunt prea periculoase pentru a fi construite, având în vedere standardele moderne de siguranță în domeniu", după exprimarea din comunicatul Greenpeace de la acea dată.
"Raportul avertizează că țările precum România, care intenționează să construiască reactoare de tip CANDU 6, vor trebui să renunțe la unele măsuri de siguranță. Acestea se referă la standarde pentru prevenirea unor emisii catastrofice de substanțe radioactive, apărute ca urmare a unor accidente sau atacuri teroriste", susținea Greenpeace.
Mai recent, în toamna anului trecut, aceeași Greenpeace ataca proiectul Cernavodă 3-4 cu un alt tip de argumentație, arătând că acesta " nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească și nici de tendința de creștere a cererii de energie electrică".
"Sprijinul public ce ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde de euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu independent, sumă ce ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%", transmitea Greenpeace.
CITEȘTE ȘI OMV va investi 1 miliard de euro în proiectul Nord Stream 2 Deși este imposibil de prognozat ce va decide în cele din urmă justiția în acest caz, hotărârea ÎCCJ apare într-un moment prost pentru Nuclearelectrica. Termenul-limită până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a expirat pe 9 mai, iar acționarii Nuclearelectrica au fost convocați pe 18 iulie pentru a aproba prelungirea acestuia cu 4 luni.
Astfel, pe ordinea de zi a AGA Nuclearelectrica se află "aprobarea continuării negocierilor asupra Documentelor Investiției în aceleași condiții din Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă („MoU”) pentru o perioadă de 4 luni, începând cu data de 9 mai 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părți de a înceta MoU fără nici o despăgubire, printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă Parte, în cazul in care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiției și în măsura în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte".
Documentele investiției includ acordul investitorilor, actul constitutiv al companiei mixte care va fi înființată pentru implementarea proiectului, precum și "orice alte documente necesare implementării adecvate a proiectului", potrivit exprimării din memorandum.
În memorandum, semnat în noiembrie anul trecut, se mai stipulează că "părțile convin că obținerea avizelor, autorizațiilor și a aprobărilor (de reglementare) necesare (...) reprezintă condiții prealabile pentru decizia finală de investire și pentru punerea în aplicare a proiectului. În consecință, părțile vor depune toate eforturile pentru a notifica proiectul cât mai curând posibil Comisiei Europene și altor organisme guvernamentale, dacă este necesar (...)".
CITEȘTE ȘI Bursa din Londra a urcat la maximul ultimelor două luni în ziua Brexit, investitorii sunt optimiști Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat, recent, raportul Ministrului Energiei privind stadiul și evoluția proectului de construcție a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, a anunțat președintele Klaus Iohannis, afirmând că acesta este o investiție prioritară, care va duce la creșterea ponderii energiei nucleare în producția totală de energie la cel puțin 30%.
Guvernul a transmis la începutul acestui an, prin intermediul Consiliului Concurenței, răspunsuri la un chestionar trimis de autoritatea europeană din domeniul concurenței și ajutorului de stat, DG Competition, cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
"Au fost transmise, către Consiliul Concurenței, răspunsurile la un chestionar remis de DG Competition, în urma semnării memorandumului de înțelegere (între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation privind construirea rectoarelor 3 și 4 de la Cernavodă – n.r.); a fost informată în principiu DG Competition cu privire la acest demers și este în curs de pregătire o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene cu privire la acest proiect", se arată într-un document guvernamental elaborat la finalul lunii februarie 2016.
CITEȘTE ȘI Se reformează Protecția Consumatorului: conducere votată de Parlament, președinte cu funcție de ministru și amenzi ca la Consiliul Concurenței În document se mai menționează că statul are în vedere dezvoltarea unui mecanism de suport pentru investiția necesară dezvoltării proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin intermediul așa-numitului "contract pentru diferență", și că va comanda un studiu pentru dezvoltarea acestui mecanism de suport și pentru elaborarea legislației necesare implementării acestuia.
Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură sprijin sub forma unei venit în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare". În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența, dar această situație pare improbabilă în contextul pieței actuale. Așadar, contractul pentru diferență îi asigură investitorului venituri sigure și stabile.
"Ministerul Energiei are în vedere dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferență), model utilizat în cadrul reformei pieței de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susținerea investițiilor din domeniul energetic în capacități de producție cu emisii reduse de carbon. Până la acest moment, însă, nu au fost efectuate analize detaliate privind implementarea unui astfel de mecanism sau privind impactul la nivelul consumatorilor, astfel încât nu ne sunt cunoscute elementele de cost. Ministerul Energiei are în vedere lansarea unei licitații pentru elaborarea unui studiu privind dezvoltarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferență și pentru prestarea serviciilor de consultanță pe parcursul procesului de elaborare și aprobare a legislației aferente", se afirmă în document.
