Centralele din Complexul Energetic Hunedoara vor fi obligate să furnizeze servicii de sistem la o putere de 400 de MW în următorii doi ani, până în 2020. Guvernul a aprobat miercuri o Ordonanță de Urgență necesară pentru asigurarea stabilității Sistemului Electroenergetic Național și siguranței alimentării cu energiei a populației și consumatorilor indiustriali.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Serviciile de sistem sunt plătite la tarife reglementate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), astfel că CEH va încasa o anumită sumă lunar pentru serviciile prestate, arată news.ro.
Totodată, actul normativ adoptat astăzi prevede ca Transelectrica să stabilească lunar capacitatea necesară acestor servicii.
”Decizia are la bază rezultatele studiului operatorului de transport și sistem care a analizat regimurile de funcționare ale SEN în lipsa producției de energie din termocentralele Mintia și Paroșeni”, a informat miercuri Ministerul Energiei.
Astfel, analizele au indicat că, într-un asemenea scenariu, alimentarea zonei de nord-vest a țării ar presupune o creștere a transferului de putere dinspre zona de sud, fapt ce ar putea afecta capacitatea transfrontalieră dintre România și Ungaria, spun oficialii Ministerului Energiei.
”Totodată, studiul notează și alte consecințe negative asupra SEN într-un asemenea context, precum: reducerea nivelul de adecvanță al SEN, mai ales în perioadele de iarnă și în cele de secetă accentuată și creșterea riscului apariției unor blocaje sau amânări în realizarea programului de investiții și modernizare a rețelei electrice de transport (realizare axului de 400 kV Banat)”, adaugă ei.
Mai mult, Transelectrica a recomandat menținerea grupului de la centrala termoelectrică Paroșeni și cel puțin a unui grup în centrala termoelectrică Mintia până la finalizarea lucrărilor de trecere a axului ”Banat” (axul de 220 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, investiție estimată a se finaliza în anul 2024.
În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud și cea de nord a țării: în jumătatea de nord sunt instalate capacități care acoperă doar 20% din producția de energie electrică a SEN.
Comisia Europeană a anunțat în martie că a deschis luni o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române producătorului de energie Complexul Energetic Hunedoara sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.
La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane lei) producătorului de energie Complexul Energetic Hunedoara (CEH), care se afla într-o situație de dificultate financiară încă din 2013.
În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de șase luni.
În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.
Cu sediul la Petroșani, în județul Hunedoara, CE Hunedoara deține o cotă de piață de aproximativ 5% din producția de energie electrică din România și are circa 6.600 de angajați. Compania eeste cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a țării.
CE Hunedoara a fost constituită în 2012 cu activele deținute anterior de către alte întreprinderi deținute de stat, aflate în situație de insolvență și lichidate (Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, precum și, într-o fază ulterioară, Compania Națională a Huilei SA. Petroșani). Aceasta a înregistrat pierderi începând cu anul 2013, iar în ianuarie 2016 a intrat în procedura oficială de insolvență în temeiul legislației române. Între timp, procedura de insolvență a fost suspendată până la soluționarea unei căi de atac formulate de către sindicate în fața unei instanțe regionale din România.
