Conferința EU Funds Profit.ro & First Bank - CCIR: Sunt bani, dar nu vom avea companii pentru proiecte; următoarea criză va fi cea a apei; ardem lemne în 3,5 milioane de sobe ca în secolul XIX și aruncăm gunoiul în bombe ecologice nemuritoare

Conferința EU Funds Profit.ro & First Bank - CCIR: Sunt bani, dar nu vom avea companii pentru proiecte; următoarea criză va fi cea a apei; ardem lemne în 3,5 milioane de sobe ca în secolul XIX și aruncăm gunoiul în bombe ecologice nemuritoare
Emil Popescu
Emil Popescu
scris 14 feb 2023
 
Urmărește-ne și pe Google News
România riscă să se confrunte cu o lipsă de companii capabile să finalizeze proiecte mari de infrastructură, energie, apă și mediu și trebuie să permită la licitații ca prețul să fie fixat de piață, a avertizat Valeriu Iftime, Președintele Comitetului pentru energie și mediu al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), la Conferința EU Funds Profit.ro & First Bank - Finanțăm relansarea economiei.
 
Conferința a fost transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
 
"Este pentru prima dată când fondurile depășesc posibilitățile de absorbție, și nu e vorba de ineficiența statului sau de lipsa de pregătire a companiilor. Va fi o lipsă acută de firme care au puterea de a duce la capăt proiecte. 80% din companiile care contează în România și care se ocupă de lucrări de infrastructură în energie apă și mediu au contracte pe următorii 2 ani", a afirmat președintele comitetului.
 
Reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie a României apreciază totodată că prețurile licitațiilor trebuie să fie stabilite de piață și că standarele de costuri sunt depășite, în condițiile în care în multe cazuri tarifele sunt stabilite în baza unor studiile de fezabilitate vechi, din 2016 sau 2017.
 
"Piața trebuie să-și stabilească prețul. Dacă avem preț companiile vor fi interesate, vor avea apetit și nu vor mai risca mult. (...) Toate companiile mari care au intrat în insolvență s-au grăbit, au fost avide să câștige și au ajuns să nu se mai poată finanța, din diverse motive", spune Iftime.
"În satele din România sunt 3 milioane de bude, care nu au legătură cu mediul. Dacă noi în secolul XI vorbim de mediu și nu luăm în seamă lucrul ăsta, la un moment dat o vom păți cu toții. Criza următoare va fi criza apei - astăzi dacă vom căuta apă de băut în pământul României foarte greu o găsim, din cauza faptului că zi de zi într-un fel sau altul o impurificăm", spune Valeriu Iftime.
 
Totodată, din 100 de tone de gunoi menajer, doar 14 sunt recuperate cu revalorificarea hârtiei, metalelor sau sticlei. Peste 80% din cantitatea totală ajunge la gropile de gunoi, "bombe ecologice nemuritoare".
 
Un alt exemplu se referă la încălzirea din mediul rural, unde 3,5 milioane de locuințe au sobe, cu un randament extrem de redus, de 20%. Din calculele lui Iftime, o creștere a randamentului la 60% ar echivala cu salvarea unei suprafețe de 5.600 ha de pădure.
Senatul a sărit din deadline cu ″suprataxa OMV Petrom″. Aviz negativ într-o Comisie cu 2 foști miniștri de Finanțe CITEȘTE ȘI Senatul a sărit din deadline cu ″suprataxa OMV Petrom″. Aviz negativ într-o Comisie cu 2 foști miniștri de Finanțe

El remarcă, de asemenea, că jumătate din combustibilul primar din România este folosit pentru încălzirea populației și că nicio localitate nu are o strategie în acest domeniu.

"Nicio strategie energetică sau de mediu nu poate ține de un singur ciclu de guvernare. În Danemarca sau alte țări sunt strategii pe 20 de ani, calendare stabilite de la care nu se abate nimeni. Când un primar vine într-un oraș trebuie să știe că are o strategie deja asumată, pentru încălzire sau pentru mediu", susține președintele Comitetului pentru energie și mediu al CCIR. 
 
Totodată, Iftime consideră că, asemenea SUA sau Germania, și România se poate dezvolta cu muncitori străini, dacă statul va încuraja o astfel de abordare, în condițiile în care deja unele companii din domeniul construcțiilor fac mai mult "muncă de turism", având 300 - 400 de angajați străini.
viewscnt
Afla mai multe despre
conferinta eu funds profit.ro iftime ccir lemne gunoi