Consiliul Concurenței recomandă menținerea obligației de tranzacționare a gazelor naturale pe piețele centralizate

Consiliul Concurenței recomandă menținerea obligației de tranzacționare a gazelor naturale pe piețele centralizate
scris 18 apr 2018

Obligația de tranzacționare pe piețele centralizate trebuie menținută cel puțin pe termen scurt și mediu, este una dintre recomandările Consiliului Concurenței, în urma anchetei sectoriale privind domeniul gazelor naturale din România. Menținerea obligației este necesară, în opinia Consiliului, atât pentru creșterea gradului de transparență pe piață, cât și pentru crearea unor referințe de preț care să reflecte corect raportul dintre cerere și ofertă.

În acest context, Consiliul Concurenței susține și necesitatea dezvoltării mecanismelor de tranzacționare, ceea ce va conduce la creșterea lichidității pe platformele centralizate prin creșterea numărului de participanți și a tranzacțiilor, dar și a volumelor tranzacționate.

În condițiile posibilelor modificări ale cadrului legal cu privire la obligațiile de tranzacționare instituite la nivelul producătorilor și furnizorilor, Autoritatea de Concurență recomandă realizarea unei evaluări privind impactul acestora asupra nivelului investițiilor în sector.

În același timp, Consiliul Concurenței consideră necesară realizarea unei analize de oportunitate privind stabilirea unui anumit prag de la care micii furnizori de gaze ar putea fi exceptați de la obligația tranzacționării, similar micilor producătorilor activi pe piața de energie electrică, în scopul construirii unor piețe pe care să activeze un număr cât mai mare de operatori.

VIDEO Poveștile celor mai importanți 30 de antreprenori români, documentate în expoziția Muzeul antreprenoriatului CITEȘTE ȘI VIDEO Poveștile celor mai importanți 30 de antreprenori români, documentate în expoziția Muzeul antreprenoriatului

În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că concurența pe piața gazelor naturale din România a fost limitată, în ultimii ani, de reglementările din sector. Astfel, în perioada 2012-2016, în sectorul gazelor naturale nu a existat nici un segment de piață cu o concurență reală. Existența regimului de funcționare reglementat corborată cu existența unor restricții tehnice de operare a infrastructurilor au condus la obligații (cum sunt de exemplu “stocul minim obligatoriu”, „obligația de bandă”)cu impact asupra pieței concurențiale. Diferența mare dintre prețurile celor două surse de aprovizionare, producție internă și import, au impus introducerea unor mecanisme care să echilibreze costurile pentru toți consumatorii, cum este “coșul de gaze”, ceea ce a avut de asemenea o influență importantă asupra concurenței.

Mai exact, chiar și pe piețele unde furnizarea a fost asigurată în regim concurențial, au existat restricții de comercializare rezultate din reglementările aferente procesului de liberalizare.

Analiza a evidențiat faptul că pe piața furnizării angro în regim concurențial, caracterizată de un grad de concentrare ridicat, principala modalitate de comercializare a fost contractarea bilaterală. Acest lucru a determinat un nivel redus de transparență și, consecința directă a fost lipsa oricăror referințe de preț.

Dacă în perioada 2012 – 2013, piața a funcționat exclusiv pe bază de tranzacții bilaterale, începând cu anul 2014, debutează procesul de transparentizare a pieței odată cu introducerea obligațiilor de tranzacționare pe piețele centralizate. Deși principala modalitate de contractare pe piața concurențială a rămas cea bilaterală, volumele de gaze naturale tranzacționate pe platformele centralizate au crescut semnificativ începând cu anul 2016 când au reprezentat aproximativ 12,7% din consumul la nivel național. În cadrul procesului de liberalizare, prețul gazelor naturale din producția internă s-a situat pe un trend ascendent până în anul 2015. În premieră, în anul 2016 importurile au exercitat o presiune concurențială asupra producției interne, când în contextul internațional de scădere a prețurilor gazelor naturale, importurile au fost realizate la un preț mediu mai mic față de cel al gazelor din producția internă.

Pe piața furnizării angro în regim concurențial principalii participanți sunt cei doi mari producători, ce cumulează între 54% și 64% din vânzări. Totodată se constată existența unui număr redus de furnizori (numărul celor activi a variat între 3 și 5), care derulează activități specifice tradingului (vânzare/cumpărare de gaze naturale pe piața angro), ceea ce indică faptul că piața are un grad incipient de dezvoltare.

În ceea ce privește piața furnizării cu amănuntul de gaze naturale în regim concurențial, aceasta este puternic concentrată, în perioada analizată, fiind dominată de patru operatori care au cumulat circa 90% din vânzările totale pe această piață.

Existența regimului de furnizare reglementată a permis menținerea pe piață a unor furnizori care aveau și activitate de distribuție, cu toate că aceștia se confruntau cu dificultăți financiare impuse de specificul activității de furnizare. Consiliul Concurenței apreciază că pe măsură ce se va liberaliza piața pentru consumatorii casnici, va avea loc și o reașezare pe piața furnizării cu amănuntul în regim concurențial, în sensul scăderii numărului de participanți pe piață.

Deși odată cu liberalizarea pieței, de la 1 ianuarie 2015, consumatorii non-casnici puteau să își aleagă furnizorul, majoritatea acestora au rămas captivi furnizorilor cu care aveau anterior contracte reglementate. În acest context, creșterea gradului de informare a clienților în ceea ce privește posibilitatea schimbării furnizorului de gaze naturale este esențială pentru amplificarea presiunii concurențiale la nivelul ofertei.

De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că este necesară monitorizarea condițiilor de comecializare pe piața concurențială angro cel puțin până la momentul liberalizării integrale a pieței, respectiv anul 2021.

În același timp, având în vedere că obligația de stoc minim a avut impact asupra pieței concurențiale, autoritatea de concurență consideră că se impune o modificare a acesteia, astfel încât fie stabilită la un nivel care să asigure eliminarea restricțiilor tehnice și de siguranță în funcționarea sistemului. Acest nivel ar trebui să fie determinat în urma unei analize tehnice de specialitate privind funcționarea infrastructurilor sistemului la parametri optimi.

În contextul prevederilor europene referitoare la independența operatorilor de înmagazinare, Autoritatea de Concurență recomandă finalizarea procesului de separare juridică și comercială a activității de înmagazinare din structura producătorului Romgaz și asigurarea funcționării a noului operator de înmagazinare rezultat, în deplină corelare cu criteriile minime de independență prevăzute de Directiva 2009/73/CE.

De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că într-o etapă ulterioară procesului de separare, se poate analiza oportunitatea trecerii activității de înmagazinare de la un sistem de funcționare integral reglementat la un sistem cu componentă concurențială. În această perspectivă, pentru asigurarea beneficiilor de natură concurențială, trebuie evaluată oportunitatea creșterii numărului de operatori prezenți în acest segment de activitate.

O problemă majoră a pieței gazelor naturale din România, rezultată din analiza Autorității de Concurență este și cea privind lipsa de predictibilitate și accentuarea, pe parcursul perioadei 2012-2016, a volatilității cadrului legislativ. Acest lucru a determinat o adaptare conjuncturală a furnizorilor la reglementări, cu consecințe în alocarea de resurse suplimentare. În acest context, definirea cadrului legal prin adoptarea OUG 64/2016, inclusiv cu modificările și ajustările care se impun la nivelul legislației primare, trebuie să reprezinte o prioritate.

viewscnt
Afla mai multe despre
consiliul concurentei
gaze