În februarie, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a anunțat că, ″în prezent, restanțele statului față de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată″.
″În cazul în care, în cadrul procesului de verificare și decontare, se constată existența unor nereguli în legătură cu datele, documentele sau operațiunile care stau la baza acestora, inclusiv ca umare a infomațiilor primite de la alte autorități sau în situația în care a început urmărirea penală pentru una sau mai multe infracțiuni care ar avea o înrâuire hotărâtoare asupra neregulilor constatate sau asupra operațiunilor care au stat la baza acestora, Ministerul Energiei și/sau Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pot dispune, prin act administrativ emis de conducătorul instituției, suspendarea totală sau parțială a plății sumelor reprezentând valoarea compensărilor (...)″, scrie în OUG.
Potrivit actului normativ, măsura suspendării are caracter temporar și se aplică pe o perioadă deteminată, până la clarificarea situației care a deteminat-o sau până la înlăturarea cauzelor care au stat la baza dispunerii acesteia, dar nu mai târziu de un an de zile de la data la care a intervenit suspendarea.
Suspendarea încetează și dacă umărirea penală care a deteminat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care s-a dispus suspendarea.
În sensul ordonanței de ugență, prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu legislația în vigoare, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a solicitantului și care a prejudiciat sau poate prejudicia bugetul de stat.
Procedura de verificare de către ANRE a cererilor de decontare se suspendă de drept în situația în care sunt dispuse măsuri de începere a urmăririi penale pentru fapte care au legătură directă cu datele, documentele sau operațiunile aferente schemei de sprijin. Suspendarea (...) operează de la data luării la cunoștință de către ANRE și se menține până la clasarea cauzei sau până la pronunțarea unei soluții definitive în cauza penală", mai stipulează OUG.
În nota de fundamentare este explicat că măsura are caracter preventiv și umărește protejarea fondurilor publice, fără a avea natura unei sancțiuni, fiind aplicată exclusiv în scopul evitării efectuării unor plăți necuvenite de către instituțiile care au competența efectuării plăților, respectiv Ministerul Energiei și ANPIS.
″Măsurile propuse au ca efect consolidarea mecanismelor de control asupra utilizării fondurilor publice, reducerea riscului de plăți nelegale și creșterea disciplinei în raportarea datelor de către beneficiari. Totodată, acestea contribuie la o mai bună corelare între procedurile administrative și cele judiciare, asiguând un cadru coerent și eficient de intervenție în situații de risc, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție și fără a restrânge nejustificat drepturile beneficiarilor″, se menționează acolo.
Bugetul de stat pe 2026 prevede alocări totale de 3,75 miliarde lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze în vederea acoperirii costurilor fostei plafonări a prețurilor finale la consumatori, în vigoare până la 1 iulie 2025 (la curent electric), respectiv 1 aprilie 2026 (la gaze).
Astfel, în 2026, Ministerul Muncii a primit pentru asta 1,75 miliarde lei, iar cel al Energiei – 2 miliarde lei.
Execuția bugetară preliminară pe 2025 a arătat că ministerele Muncii și Energiei au plătit în total circa 3,84 miliarde lei drept compensații furnizorilor de energie anul trecut.
Însă până în 30 iunie 2025, ca sursă de finanțare a compensațiilor exista contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxă care nu se mai aplică anul acesta. Anul trecut, din contribuție s-au strâns circa 1,175 miliarde lei.
