După ce în urmă cu 3 ani s-a retras din România, vânzându-și participațiunea în Neptun Deep către Romgaz, ExxonMobil ar putea părăsi definitic și piața UE, ca urmare a imperialismului reglementator al Bruxelles-ului.
CEO-ul Exxon, Darren Woods, a declarat pentru Reuters, că Directiva UE în domeniul sustenabilității corporative ar avea „consecințe dezastruoase” dacă ar fi adoptată în forma sa actuală.
Directiva impune companiilor care desfășoară activități comerciale în UE să abordeze drepturile omului și riscurile de mediu în cadrul lanțurilor lor de aprovizionare și își propune să tragă la răspundere companiile pentru daune chiar și în operațiunile din afara Europei, strategie pe care partenerii comericali ai UE, în special cei chinezi și americani, o califică drept “imperialism reglementator”.
„Dacă nu putem fi o companie de succes în Europa și, mai important, dacă (Bruxelles-ul - n.r) începe să încerce să-și exporte legislația păguboasă în întreaga lume, oriunde avem afaceri, devine imposibil să rămâne pe această piață”, a precizat Woods.
Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, care este ocupă totodată și poziția de CEO al QatarEnergy, a declarat pentru Reuters, că gigantul gazier are o strategie alternativă în cazul în care decide să stopeze fluxurile către UE, un avertisment despre care Kaabi a avertizat în repetate rânduri că nu este o cacealma.
Kaabi a repetat și luni amenințarea de a opri aprovizionarea Europei cu gaze naturale lichefiate (GNL), spunând că nu va putea continua să facă afaceri în Europa dacă UE nu modifică sau nu anulează legea.
„Nu putem atinge zero emisii net, iar aceasta este una dintre cerințe, printre multe altele”, a spus Kaabi.
„Europa trebuie să înțeleagă că are nevoie de gaze din Qatar. Are nevoie de gaze din SUA. Are nevoie de gaze din multe locuri din întreaga lume... este foarte important să analizeze acest lucru foarte serios”, a precizat acesta.
Woods a explicat faptul că directiva europeană impune ca marile companii precum ExxonMobil să implementeze planuri de tranziție climatică aliniate cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale - o cerință pe care a descris-o ca fiind nefezabilă din punct de vedere tehnic.
„Ceea ce este uimitor pentru mine este că aceast obiectiv este aplicabil nu numai pentru afacerile pe care le desfășurăm în Europa, ci pentru toate afacerile noastre din întreaga lume, indiferent dacă acestea au legătură sau nu cu Europa”, a precizat Woods.
ExxonMobil și QatarEnergy se numără printre principalii furnizori de GNL din Europa, marea companie americană contribuind la aproximativ 50% din importurile UE de la producătorii americani în 2024, în timp ce Qatar a furnizat între 12% și 14% din GNL-ul blocului comunitar de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Europa este, de asemenea, o piață semnificativă pentru ambele companii, Exxon declarând anul trecut că a investit 20 de miliarde de euro (23,32 miliarde de dolari) în regiune în deceniul precedent, în timp ce QatarEnergy are contracte de furnizare pe termen lung cu Shell, TotalEnergies și ENI din Italia.
Cele două companii, ale căror livrări de gaze către continent au crescut brusc după ce a fost livrările din Rusia au fost interzise, cel puțin parțial, fac presiuni asupra blocului comunitar pentru a abandona o parte din strategia sa ecologică.
Guvernele Qatarului și SUA au îndemnat luna trecută șefii de stat europeni să reconsidere legea, despre care au spus că amenință aprovizionarea Europei cu energie fiabilă și accesibilă.
Parlamentul European a fost de acord să negocieze modificări suplimentare ale legii, iar UE își propune să aprobe modificările finale până la sfârșitul anului.
„Ne-ar plăcea să servim Europa. Ne-am angajat față de Europa. Nu cerem nimic special, spunem că vrem să concurăm pe o piață echitabilă”, a explicat Kaabi.
Gigantul ExxonMobil, fost concesionar la cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din Marea Neagră românească, a avertizat în repetate rânduri Uniunea Europeană că este pregătit să retragă miliarde de dolari din proiecte de investiții europene menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră dacă autoritățile de la Bruxelles nu reduc povara reglementărilor comunitare de mediu, despre care a afirmat că sunt responsabile pentru ″dezindustrializarea economiei europene″.
