Gazprom intenționează să înceapă transportarea gazelor naturale prin conducta Nord Stream 2 anul acesta, odată ce proiectul va fi finalizat, a anunțat grupul energetic rus, transmite DPA.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Obiectivul Gazprom este să pompeze 5,6 miliarde metri cubi de gaze rusești prin controversatul gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică spre Germania, și este aproape finalizat, scrie Agerpres.
După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania.
În urma anunțului Gazprom, prețul gazelor a scăzut, conform agenției ruse de presă Interfax.
Și Rainer Seele, directorul general al OMV AG, anunța luna trecută că primele livrări prin Nord Stream 2 ar putea începe anul acesta.
Acesta a explicat că se așteaptă ca lucrările de pornire și de ajustare pentru Nord Stream 2 să înceapă în semestrul doi din 2021. De asemenea, șeful OMV a lăudat acordul dintre Statele Unite și Germania privind Nord Stream 2, deoarece asigură finalizarea proiectului și punerea în funcțiune a gazoductului.
"Desigur, salut acordul dintre SUA și Germania deoarece deschide calea finalizării și punerii în funcțiune a gazoductului", a declarat Seele.
El a susținut că proiectul va furniza Europei acces în condiții de siguranță la gaze, jucând un rol important în tranziția energetică a continentului.
Directorul financiar al OMV, Reinhard Flory, a adăugat că firma a alocat peste 800 milioane de euro pentru finanțarea proiectului.
Luna trecută, Uniunea Europeană a reiterat că gazoductul Nord Stream 2 între Rusia și Germania "nu este un proiect de interes comun pentru UE", dar va examina acordul convenit între SUA și Germania.
"Îl vom lua în discuție cu statele membre ale UE și cu vecinii noștri, inclusiv cu Ucraina", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei într-o conferință de presă, după ce administrația americană și guvernul german s-au angajat în cadrul acordului respectiv să diminueze amenințarea la adresa securității reprezentată de această conductă.
Executivul comunitar a salutat de asemenea angajamentul Germaniei de a aplica 'spiritul și litera legilor din domeniul energiei din UE', având în vedere eforturile Uniunii Europene de a căuta o mai mare independență energetică față de Rusia.
În același timp, cancelarul Angela Merkel a calificat drept "un bun pas înainte" acordul încheiat miercuri între SUA și Germania cu privire la viitorul gazoductului Nord Stream 2, chiar dacă rămân "diferențe" în legătură cu acest proiect controversat.
Berlinul și Washingtonul au anunțat luna aceasta încheierea unui acord destinat să pună capăt disputelor dintre ele cu privire la acest proiect, ce durează de mai mulți ani.
SUA au deplâns faptul că Nord Stream trece pe sub Marea Baltică și nu prin Ucraina, amenințând să priveze această țară de o parte din veniturile rezultate din taxele de tranzit, dar și de un mijloc de presiune asupra Moscovei.
Deci, Berlinul și Washingtonul s-au angajat, într-o declarație comună, să adopte sancțiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va utiliza acest proiect pentru "a comite acte agresive împotriva Ucrainei".
Cancelarul german s-a referit în declarațiile sale la asigurările părții ruse că "nu intenționează să utilizeze energia ca pe o armă".
Și dacă această promisiune nu va fi respectată, "nu am fi complet lipsiți de apărare", a asigurat Merkel, în timp ce oponenții proiectului consideră prea vagă amenințarea cu sancțiuni.
Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia și Germania, reprezintă o investiție de 11 miliarde de dolari, finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper și Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
