Gazul din Marea Neagră tulbură apele și la Budapesta și Washington. Ungaria cere intensificarea presiunilor internaționale asupra României pentru deblocarea producției offshore. Ambasada SUA la București trimite un mesaj

Gazul din Marea Neagră tulbură apele și la Budapesta și Washington. Ungaria cere intensificarea presiunilor internaționale asupra României pentru deblocarea producției offshore. Ambasada SUA la București trimite un mesaj
scris 28 iun 2018

Gazul din Marea Neagră creează tensiuni nu numai la București, ci și la Budapesta și, mai nou, la Washington, la Conferința Mondială a Gazelor, unde România nu a avut niciun speaker, la eveniment fiind prezent doar vicepremierul Ana Birchall, care urma, potrivit Guvernului, “a avea întrevederi cu înalți oficiali ai SUA, având ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică”.

Ministrul afacerilor externe și al comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, în schimb, a fost speaker principal, alături de secretarul de stat american pentru energie, Rick Perry și de comisarul european pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič .

“Este important ca presiunea internațională să fie menținută pentru ca România să înceapă extracția gazelor naturale din Marea Neagră începând cu anul 2022”, a declarat Szijjártó, pentru agenția maghiară MTI. Acesta va fi probabil și mesajul pe l-a transmis și oficialităților americane.

Mesajul său pare a-și făcut deja efectul, Ambasada SUA la București postând la câteva ore, pe pagina sa de Facebook, un anunț privind încheierea Conferinței Mondiale a Gazelor, în care ține să precizeze că “România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislație care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Producția viitoare de gaze din Marea Neagră va aduce beneficii tuturor românilor, generând venituri masive pentru economia românească, trimițând un semnal puternic investitorilor din întreaga lume și transformând România în lider regional în eforturile de sprijinire a securității energetice”.

Totodată, Ambasada SUA oferă și un link la un interviu al Sandrei Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomație energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, intitulat “Avertismentul unui înalt diplomat american despre întârzierea legii care reglementează producția de gaze in Marea Neagră: România concurează cu tot restul lumii. Dacă nu există cadru legal, nu știu ce companie ar investi”.

Gazul din Marea Neagră tulbură apele și la Budapesta și Washington. Ungaria cere intensificarea presiunilor internaționale asupra României pentru deblocarea producției offshore. Ambasada SUA la București trimite un mesaj

Potrivit MTI, ministrul maghiar are programată o întâlnire cu secretarul american al Energiei, Rick Perry (a doua întâlnire a lui Szijjártó cu un membru al administrației americane în ultimele 6 săptămâni), după ce a avut deja o convorbire oficială cu ministrul israelian al Energiei.

În urmă cu o zi, șeful FGSZ, instituția corespondentă a Transgaz din Ungaria, a transmis un mesaj similar într-o conferință de presă organizată la București. În opinia acestuia, România nu va putea consuma gazele pe care le va extrage din Marea Neagră și va fi nevoită să le exporte în Ungaria. Șeful FGSZ a mai explicat că neprelungirea conductei BRUA până în Austria conduce la economii de un miliard de euro pentru OMV Petrom și Exxon, în eventualitatea în care acestea vor lua o decizie de investiție favorabilă în ceea ce privește Neptun Deep.

Transgaz-ul Ungariei și-a prezentat la București planurile cu gazele românești din Marea Neagră. De ce conducta BRUA nu mai ajunge până în Austria la Baumgarten. Maghiarii, nemulțumiți de întârzierea Legii românești a gazelor offshore CITEȘTE ȘI Transgaz-ul Ungariei și-a prezentat la București planurile cu gazele românești din Marea Neagră. De ce conducta BRUA nu mai ajunge până în Austria la Baumgarten. Maghiarii, nemulțumiți de întârzierea Legii românești a gazelor offshore

În prezent, companiile susțin că nu pot lua decizia de investiție ca urmare a faptului că discuțiile din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților pe tema proiectului de lege privind operațiunile petroliere offshore tergiverseză. Principalele neînțelegeri sunt în principal fiscale: deputații refuză să scutească gazul din Marea Neagră de impozitul pe veniturile suplimentare realizate din dereglementarea prețului gazelor și de impozitul de 0,5% pe producție.

Ministrul maghiar este unul dintre principalii speakeri de la Conferința Mondială a Gazelor

Gazul din Marea Neagră tulbură apele și la Budapesta și Washington. Ungaria cere intensificarea presiunilor internaționale asupra României pentru deblocarea producției offshore. Ambasada SUA la București trimite un mesaj

Nemulțumirile ungurilor sunt legate de faptul că deja două companii maghiare au rezervat până în 2030 întreaga capacitate de transport gaze dinspre România spre Ungaria.

Numai că cele două companii au rezervat capacitatea de transport înainte ca OMV Petrom și Exxon să ia decizia de investiție și înainte ca Transgaz să asigure posibilitatea exportării fizice a gazelor către Unfgaria. În prezent, din punct de vedere fizic, România poate doar să importe gaze din Ungaria, nu și să exporte. Transgaz s-a angajat față de FGSZ să realizeze investițiile necesare pentru ca România să poată exporta la rândul ei gaze în Ungaria începând cu 2020.

Blocaj pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Deputații și petroliștii n-au reușit să se pună de acord pe Lege. Decizia finală mai poate fi luată doar în sesiunea parlamentară extraordinară CITEȘTE ȘI Blocaj pentru exploatările de gaze din Marea Neagră. Deputații și petroliștii n-au reușit să se pună de acord pe Lege. Decizia finală mai poate fi luată doar în sesiunea parlamentară extraordinară

Acesta este contextul în care ministrul maghiar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior a acuzat statele din regiune de dublu discurs. În opinia sa, va trebui intensificată presiunea asupra statelor care încalcă atât acordurile bilaterale, cât și legislația europeană, și care nu asigură tranzitul gazelor în ambele sensuri. “Printre aceste state se numără România și Croația”, a declarat Szijjártó la Washington.

Ministrul maghiar nu s-a rezumat numai la critica statelor vecine, ci și-a extins acuzele și la marile puteri economice.

“În Europa Centrală, aprovizionarea cu energie este o chestiune de securitate și, în consecință, a sosit timpul să punem capăt dublului discurs și să precizăm clar că vor putea fi făcute progrese în legătură cu securitatea energetică a Europei Centrale numai în cazul în care proiectele de dezvoltare a infrastructurii necesare vor fi realizate cu finanțare din partea Uniunii Europene sau a SUA”, a precizat Szijjártó .

STUDIU Ce ar trebui să facă statul pentru ca gazele din Marea Neagră să fie consumate în România: subvenții pentru extinderea distribuției și pentru vehicule pe gaz comprimat, sprijin pentru petrochimie și taxarea mașinilor poluante CITEȘTE ȘI STUDIU Ce ar trebui să facă statul pentru ca gazele din Marea Neagră să fie consumate în România: subvenții pentru extinderea distribuției și pentru vehicule pe gaz comprimat, sprijin pentru petrochimie și taxarea mașinilor poluante

În opinia ministrului maghiar, principalii actori din politica globală vorbesc foarte mult despre securitatea energetică a Europei Centrale și despre necesitatea de a elimina dependența de Rusia, însă investițiile majore în infrastructură realizate prin finanțarea europeană sau americană lipsesc cu desăvârșire. În absența lor, diversificarea și securitatea alimentării cu gaze a Europei Centrale "va rămâne doar un vis” sau “o carte pe care o joacă în jocurile de putere geopolitică".

"Cu toate acestea, este încurajator faptul că Israelul și Egiptul au descoperit noi perimetre de gaz offshore. Am putea conta pe producția de gaze israeliene în vederea alimentării cu gaze a Europei Centrale din 2024", a explicat Szijjártó subiectul discuției avute cu ministrul israelian al Energiei.

Într-un interviu acordat agenției ruse Ria Novosti, ministrul maghiar a precizat că Ungaria nu are intenția de a-și extinde sistemul de transport al gazelor pentru a primi gaze din viitoarea conductă TurkStream, în cazul extinderii acesteia de către Gazprom.

"Nu este nevoie să ne extindem sistemul de conducte, deoarece el este foarte dezvoltat, astfel încât să putem prelua cu ușurință în fiecare an miliarde de metri cubi de gaz suplimentar. Putem prelua gaze din România, Serbia, Croația. Singura problemă este că, în prezent, nimeni nu oferă”, a afirmat Szijjártó, citat de Ria Novosti.

Conferința Mondială a Gazelor, la care este prezent ministrul maghiar, este organizată o dată la trei ani, în țara care deține Președinția Uniunii Internaționale a Gazelor (IGU). În cadrul acesteia vor avea prezentări mai mulți parlamentaru americani, dar și reprezentanți ai mediului de afaceri, precum Darren Woods (președintele ExxonMobil), Michael K. Wirth (președintele Chevron), Bob Dudley (director general BP), Patrick Pouyanné (președinte Total Franța), Marco Alverà (director general Snam Italia), Ryan Lance (președinte ConocoPhilips).

România va fi reprezentată, însă nu în calitate de speakeri, de vicepremierul Ana Birchall și de Nicolae Havrileț, fost președinte al ANRE și actual consilier al ministrului Energiei, Anton Anton. În partea științifică a Conferinței, vor fi prezenți Dan Paul Ștefănescu (Romgaz), care va avea o prezentare în secțiunea privind „Explorarea și dezvoltarea noilor frontiere geologice și noi aplicații ale resurselor convenționale de gaze” și Marius Popescu (director executiv Energy Brains Consulting), care va avea o prezentare în cadrul secțiunii „Construirea unei forțe de muncă pentru nevoile industriei gazelor”.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ungaria
romania
ue
sua
gaze
export