A afectat astfel singurul grup energetic aflat în funcțiune la momentul incidentului.
Grupul 5 a fost oprit preventiv, în timp ce autoritățile au intervenit pentru stingerea focului și securizarea instalațiilor.
Focul s-a manifestat la nivelul unor instalații tehnice, iar la fața locului au fost mobilizate mai multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Gorj.
Potrivit primelor informații, grupul energetic 5 - singurul aflat în funcțiune în momentul izbucnirii incendiului -a fost oprit imediat, ca măsură de siguranță.
În paralel, autoritățile și operatorul centralei au încercat repornirea grupului 4, pentru a asigura continuitatea parțială a producției de energie electrică.
Intervenția pompierilor a durat aproximativ două ore, iar incendiul a fost localizat și lichidat înainte de a se extinde la alte instalații importante ale centralei.
Reprezentanții autorităților au precizat că nu au fost înregistrate victime în urma incidentului. Activitatea unității nu a fost afectată semnificativ pe termen lung, însă evaluările tehnice sunt în desfășurare.
Cauza exactă a izbucnirii incendiului nu este încă stabilită. Specialiștii urmează să efectueze o anchetă tehnică pentru a determina condițiile în care s-a produs incidentul și eventuale deficiențe ale echipamentelor.
″România va avea în continuare active centralele pe cărbune. 3 grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. (...) Ceea ce este foarte important, Complexul Energetic Oltenia rămâne activ pe cărbune la capacitate maximă până la finalul verii anului viitor, iar o mare parte, de aproximativ 990 MW capacitate instalată, rămâne activă până la finalul anului 2029 cel puțin.
Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic pentru populație, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului (Râmnicu Vâlcea - n.r.), vor produce agent termic pentru locuitori″, a spus Ivan.
Ministrul a revenit ulterior cu un mesaj, în care a spus că, ″Prin noul calendar, 900 MW vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030, în condiții controlate și conforme cu cerințele europene″.
El a arătat că România ar fi trebuit să închidă capacități de producție pe cărbune de 1.755 MW la 31 decembrie 2025.
În schimb, potrivit lui Ivan, România s-a angajat față de Comisia Europeană să finalizeze și să pună în funcțiune până în 2029 extrem de întârziatele centrale de producție de energie pe gaze naturale gândite pentru Turceni și Ișalnița, cu putere instalată însumată de 1.325 MW. Cele 2 proiecte se află în prezent în proceduri de licitație pentru contractarea lucrărilor, preconizându-se semnarea contractelor în prima parte a anului viitor.
Răspunzând unei întrebări, ministrul Energiei a arătat că, în această iarnă, România se va putea baza pe capacități de producție de energie din cărbune de circa 1.500 MW.
Potrivit Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, într-un scenariu moderat elaborat în vederea aprovizionării în sezonul rece, ″(...) s-a luat în calcul la CTE Turceni un singur grup (TA 5) cu 250 MW și s-a considerat ca TA 4 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Rovinari s-au luat în calcul două grupuri (TA 4 și TA 5) cu un total de 600 MW și s-a considerat că TA 6 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Ișalnița TA 7 s-a considerat retras definiv din exploatare (...)″. DEN nu a luat deloc în calcul termocentrala pe huilă Paroșeni, de 150 MW.
″Prin această aprobare (a variantei revizuite a PNRR, de către Comisia Europeană – n.r.), România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.
Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare″, a transmis ulterior Guvernul.
Ministrul Energiei a declarat pe 6 octombrie, la Profit Energy.forum, că speră ca negocierile purtate de România cu Comisia Europeană să ducă la menținerea în producție a termocentralelor măcar până la finalul acestei ierni.
″Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW.
