Proaspăta legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor ce vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține operatorul acestuia, OMV Petrom, care este partener în proiect cu compania deținută majoritar de statul român, Romgaz.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Pe baza înțelegerii noastre actuale, practic noua ordonanță guvernamentală care introduce noi rate de redevențe nu ni se aplică pe termen scurt, deoarece avem rate de redevență expres specificate în acordurile noastre de concesiune. În consecință, nu se aplică nici proiectului Neptun Deep. Noile rate se aplică prospectiv acordurilor de concesiune viitoare, iar acest lucru este ceea ce înțelegem prin termen scurt”, susține directorul financiar al companiei, Alina Popa.
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanță de urgență care prevedea că redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, să fie majorate cu până la peste 28%.
“Una peste alta, este o schimbare negativă pentru industria de petrol și gaze naturale. Avem una dintre cele mai mari rate de impozitare efectivă din Europa, deci creșterea ratei redevenței nu este bună cu siguranță. Avem nevoie de regimuri fiscale competitive, stabile și previzibile. În ceea ce privește duratele, acestea sunt informații confidențiale, nu furnizăm astfel de detalii cu privire la durata concesiunilor. Dar am confirmat legat de Neptun, nu se aplică proiectului Neptun. Aceasta este estimarea noastră actuală și înțelegerea noastră la acest moment. Acesta este motivul pentru care acordurile de concesiune conțin ratele de redevențe pentru a ne asigura că avem această stabilitate. Și această înțelegere a fost confirmată și de oficiali guvernamentali. Deci da, așa cum am spus, pe baza înțelegerii noastre actuale, acesta este punctul nostru de vedere pentru acordurile noastre de concesiune”, a explicat Alina Popa, analiștilor.
CFO-ul OMV Petrom confirmă informațiile oferite în prealabil de ministrul de finanțe, Marcel Boloș.
″Păi în momentul de față încasăm 2,336 miliarde lei din redevențe. Acuma, recunosc, noi am pus acolo acel procent care s-a convenit în coaliție, de indexare cu inflația, dar tot în proiectul de ordonanță am menționat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licențelor de exploatare, iar dacă clauza de stabilitate spune că această redevență rămâne constantă până la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată licența, nu prea putem să facem nimic. Dar, dar, la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevență îi ia locul. Ca să aveți o imagine completă și corectă, încasăm așa: 400 de milioane de lei din redevența petrolieră, pentru 3 milioane de tone de țiței care se extrag (pe an – n.r.), 1,2 miliarde lei pentru 8,8 miliarde metri cubi de gaze naturale și 336 milioane lei pentru 36 de substanțe minerale pentru care avem acordate licențe. Însumați-le și vedeți cât obține statul român de pe urma exploatării bogățiilor solului, subsolului și a tot ce ne-a dat Dumnezeu″, a declarat recent Boloș.
Executivul a modificat radical un draft de act normativ anterior, prezentat de Profit.ro în prima parte a lunii. Acela stipula că redevențele vor fi indexate anual cu rata inflației din anul anterior, începând chiar cu 2023, dar că, totodată, în cazul acordurilor și contractelor de concesiune aflate în vigoare, indexarea nu se va face decât dacă vor și titularii respectivelor acorduri și contracte, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) căpătând sarcina de a ″negocia″ cu concesionarii pentru a-i convinge să accepte indexarea.
Până la urmă, s-a renunțat și la indexare, și la negociere.
OUG-ul adoptat de Guvern prevede că, la țiței, cotele de redevență pe exploatare cresc de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, de la 5% la 6% (+20%) pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, de la 7% la 8,5% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și de la 13,5% la 16% (+18,51%) pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, cotele de redevență cresc de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi/trimestru, de la 7,5% la 9% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane mc/trimestru, de la 9% la 10,5% (+16,66%) pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 milioane mc/trimestru și de la 13% la 15% (+15,38%) pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane mc/trimestru.
Guvernul a lăsat însă neschimbate prevederile în vigoare din Legea petrolului care stipulează că ″Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″ și că ″În situația în care, pe parcursul realizării operațiunilor petroliere, apar situații care nu au putut fi prevăzute la încheierea acordului, cu excepția prevederilor care au condus la câștigarea concursului public de ofertă, părțile, de comun acord, vor încheia acte adiționale, care vor intra în vigoare la data aprobării lor de către Guvern″.
În Parlament, pe circuitul legislativ există și un proiect de triplare a redevențelor petroliere.
