Oficiali europeni și din industrie avertizează că, în pofida anilor de semnale de alarmă privind sfârșitul comerțului global bazat pe reguli, tendință accelerată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, guvernele europene s-au mișcat prea încet.
Christine Lagarde, președinta BCE, a declarat recent că Europa a devenit vulnerabilă din cauza dependenței de țări terțe pentru securitate și pentru aprovizionarea cu materii prime esențiale, subliniind că modelul economic al UE ”a fost conceput pentru o lume care dispare treptat”, scrie News.ro.
Îngrijorările s-au amplificat după ce Beijingul a amenințat în octombrie cu noi restricții la exporturile de pământuri rare către Occident, peste cele deja anunțate în aprilie, un risc major pentru sectoarele europene auto, energie verde și semiconductori, dependente de aceste materiale.
Planul de securitate economică ce va fi prezentat miercuri include o inițiativă dedicată materiilor prime critice, denumită ResourceEU, după modelul RePowerEU care a vizat reducerea dependenței de gazul rusesc.
Dar reducerea dependenței de China va fi mult mai dificilă decât oprirea importurilor de gaze din Rusia: materiile prime critice nu pot fi înlocuite ușor, iar China domină atât extracția, cât și procesarea la costuri incomparabil mai mici.
Comisia și industria avertizează că UE trebuie să decidă rapid cum va finanța dezvoltarea propriului lanț de aprovizionare, de la mine la procesare și stocare.
Ca soluție imediată, oficiali europeni propun direcționarea a 3 miliarde de euro din bugetul UE către primele 25 din cele 60 de proiecte strategice de pământuri rare și materii prime listate de Comisie. Acestea ar urma să producă pământuri rare, galiu, germaniu și litiu.
Finanțarea pe termen lung rămâne însă o problemă. Companiile cer prețuri minime garantate sau alte forme de protecție a investițiilor, opțiuni analizate în prezent de executivul european.
UE se bazează pe Banca Europeană de Investiții și pe programul Global Gateway pentru investiții în țări terțe, iar Fondul de Inovare al UE va include proiectele de materii prime ca investiții eligibile. Totuși, sectorul privat rămâne sceptic: ”Timpul este împotriva UE. Au fost prea lenți”, spune Mika Seitovirta de la Sibanye-Stillwater.
Pe lângă competiția cu SUA, Japonia, Canada și Australia, care investesc masiv în diversificarea lanțurilor de aprovizionare, UE încearcă să accelereze exploatarea resurselor proprii, inclusiv în Norvegia, dar are nevoie de proceduri rapide de autorizare și de siguranță a prețurilor, spune Alf Reistad, CEO al Rare Earths Norway.
Bruxellesul discută parteneriate cu Brazilia, Asia Centrală, Africa de Sud și Australia, însă multe acorduri politice nu s-au transformat încă în investiții reale.
Reciclarea va fi un pilon important, în condițiile în care Europa are puține mine active și dezvoltarea unor noi exploatări durează ani. UE a lansat și un mecanism-pilot de stocare comună a materiilor prime critice, pentru a obține prețuri mai bune și siguranță în aprovizionare.
Deciziile privind tipurile de materiale, volumele și amplasarea stocurilor vor fi luate după operaționalizarea unui nou centru european pentru minerale critice, inspirat de modelul japonez, programat să funcționeze anul viitor.
