Producția potențială rezultată din eventuala exploatare a zăcământului auro-argentifer de la Certej a fost evaluată oficial anul trecut la o valoare de vânzare 9 miliarde de lei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Inițierea tranzacției a fost anunțată anterior, în premieră, de Profit.ro.
Cumpărătorul este entitatea juridică canadiană Varvara Development Group Ltd, listată pe Bursa din Toronto. Denumirea este de dată foarte recentă, vehiculul investițional fiind denumit anterior O Rei Resources Corp.
″Compania și-a schimbat numele din „O Rei Resources Corp.” în „Varvara Development Group Ltd.” pentru a reflecta mai bine noua sa activitate: dezvoltarea sigură și durabilă a activelor miniere din România, utilizând o abordare fără cianuri. „Varvara” este forma românească a sfântului protector al minerilor″, a transmis noul proprietar al dezvoltatorului proiectului Certej, pe 28 noiembrie.
În prima parte a anului în curs, unul dintre cei mai mari acționari ai Varvara Development Group era firma britanică Gorilleao Advisers Ltd, cu peste 26% din capital.
Aceasta este controlată, conform registrului comercial din UK, de către antreprenorul minier australian Dan Myers, președinte executiv, CEO și acționar semnificativ al companiei canadiene de minerit Foran Mining Corporation, care se prezintă drept ″un lider recunoscut în mineritul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu un angajament ferm de responsabilitate față de mediu și de integrare în comunitate″.
Recent, proiectul celor de la Foran Mining, de extracție de cupru și zinc, de la McIlvenna Bay din Canada a fost declarat de autoritățile de la Ottawa ca fiind ″de importanță și semnificație națională″. Proiectul este într-o fază avansată de construcție și a presupus până în prezent investiții de peste 1,2 miliarde dolari.
Drept partener în proiectul românesc Certej a fost anunțată și compania canadiană de dezvoltare și inginerie minieră G Mining Services din grupul G Mining Ventures. Președintele G Mining Services, Mathieu Gignac, este unul dintre administratorii Varvara Development Group.
Dan Myerson este președinte executiv al Varvara Development Group.
Printre administratorii companiei se numără Johan Meyer, care a fost timp de aproape 9 ani (noiembrie 2016 – iunie 2025) CEO al Franklin Templeton Romania și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Ca membru în Consiliul de Administrație al Varvara Development Group a fost propus și Mark Beacom, directorul general al Black Sea Oil&Gas (BSOG), principalul concesionar și operatorul exploatării offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră românească, controlat de gigantul american de asset management Carlyle.
O altă propunere pentru CA este Andrew Noble, fostul ambasador al Marii Britanii în România, în perioada 2018-2023, care vine cu ″o înțelegere nuanțată a riscului politic, a contactului cu părțile interesate și a mediilor de reglementare de pe piețele emergente europene″, potrivit Varvara Development Group. Noble figurează deja drept director de afaceri publice al companiei.
Tranzacția prin care Varvara Development Group a preluat proiectul minier românesc Certej de la Eldorado Gold a fost finalizată după plata unui avans în valoare de 4,5 milioane dolari, constând în acțiuni la Varvara Development Group, în urma căruia vânzătorul Eldorado deține în prezent circa 17% din capitalul cumpărătorului Varvara.
Printre acționarii semnificativi ai Eldorado se numără colosul american de asset management BlackRock.
Înțelegerea prevede că restul banilor, până la suma totală de 30 milioane dolari, vor fi plătiți în felul următor: 3,5 milioane dolari la prelungirea licenței miniere a proiectului de către autoritățile din România, 10 milioane dolari la demararea producției comerciale și 12 milioane dolari la un an de la startul producției.
Licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului cu zăcăminte de aur, argint și andezit industrial Certej, din județul Hunedoara, este deținută de societatea românească Deva Gold SA, la care Eldorado Gold Romania BV, ce face obiectul tranzacției, are peste 80% din acțiuni. Ceilalți acționari ai concesionarului Deva Gold de la Certej sunt compania minieră românească de stat Minvest SA (19,25%) și firma clujeană de construcții Cartel BAU SA (0,25%), potrivit termene.ro.
În decembrie anul trecut, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a inițiat un proiect de hotărâre de guvern de aprobare a prelungirii până în 2030 a licenței de exploatare de la Certej, însă hotărârea nu a fost adoptată până în prezent, astfel că Deva Gold a dat în judecată Autoritatea și Guvernul, solicitând instanței să oblige pârâtele să prelungească licența.
Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru ultima parte a lunii ianuarie 2026, iar Asociația Centru Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu a formulat cerere de intervenție accesorie în sprijinul Executivului și ANRMPSG.
Cheltuielile de exploatare a minereurilor auro-argintifere și a andezitului industrial și de construcție de la Certej, pentru perioada 25.01.2025- 24.01.2030, sunt estimate la peste 1,13 miliarde lei.
″Producția fizică, în cazul zăcământului auro-argentifer Certej din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara, a fost estimată la valoarea producției marfă, respectiv 9.000.000.000 lei, conform indicatorilor tehnico-economici prezentați de titularul licenței, valoare care se regăsește în studiul de fezabilitate prezentat de societatea Deva Gold SA (...). În cazul zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Zona Ciongani (Cariera Floroaia și Cariera Ciongani), producția fizică a fost estimată la valoarea de 27.000.000 lei (...)″, se menționează în nota de fundamentare a draftului de HG menționat mai sus.
Actul adițional de prelungire ar urma să includă și actualizarea redevenței percepute de stat, cu rata inflației din anul anterior, potrivit unei OUG din toamna anului trecut din toamna lui 2023. Legea minelor stipulează, pentru metale nobile, o redevență în cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere. Statul estimează că va încasa de pe urma proiectului Certej taxe și redevențe miniere de 85,7 milioane lei în următorii 5 ani, respectiv o medie de 17,14 milioane lei pe an.
În 2019, proiectul fusese blocat definitiv în instanța de judecată, prin anularea PUZ-ului, care făcuse imposibilă emiterea de autorizații de construire pentru mina de aur preconizată acolo de Eldorado Gold. Proiectul s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea mai multor organizații non-guvernamentale naționale și internaționale, care continuă și acum. Compania este acuzată că vrea să facă exploatare cu cianuri în Munții Apuseni. Noul proprietar al dezvoltatorului spune acum că nu va folosi cianuri.
În decembrie anul trecut, Deva Gold a anunțat că a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara proiectul unui nou PUZ, cu raport de mediu, pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej.
Compania românească de stat Minvest a fost titularul inițial al licenței, ce datează din 1999, Deva Gold preluând concesiunea în 2002.
Lucrările avute în vedere de Deva Gold la Certej includ exploatarea la suprafață a minereurilor auro-argentifere din cariera existentă și extinderea acesteia, amenajarea de halde pentru steril în sistem codepunere, amenajarea de halde pentru sol vegetal, pentru depozitarea acestuia în vederea utilizării la lucrările de închidere și conservare, după epuizarea zăcâmântului, amenajarea de drumuri de acces la obiectivele propuse, rampe de acces în carieră, amenajarea uzinei de preparare a minereurilor auro-argentifere, rezolvarea problemelor de echipare edilitară, alimentarea cu energie electrică, apă potabilă, apă industrială, sisteme de drenare ape pluviale și reziduale perimetrale, rigole, drenuri din ampriza haldelor de steril, colectoare ape uzate, captare, reutilizare sau/și neutralizare ape acide provenite din carieră și halde, devierea apelor de noncontact perimetral haldelor de steril, construcții anexe în incinta carierei, drumuri tehnologice, organizări de șantier și construcții conexe.
Terenul pe care se vor derulate lucrările amintite are o suprafață de peste 245 de hectare, o parte fiind domeniu public al comunei Certeju de Sus, iar restul – proprietate privată a Deva Gold.
