Profitul Hidroelectrica a scăzut cu 27%. Compania s-a plâns Guvernului că e suprataxată de primării

Profitul Hidroelectrica a scăzut cu 27%. Compania s-a plâns Guvernului că e suprataxată de primării
scris 17 mai 2016

Profitul brut al Hidroelectrica a scăzut cu 26,8% (70 milioane lei) în primele două luni din 2016, față de perioada similară a anului trecut, la 191 milioane lei, în principal din cauza reducerii prețurilor pe piața de energie, potrivit ultimului raport al administratorului judiciar Euro Insol. Compania s-a plâns Guvernului că este "taxată excesiv" de către autoritățile locale, după ce, conform noului Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie, instalațiile Hidroelectrica nu mai sunt supuse așa-numitei "taxe de stâlp", ci impozitului local pe clădiri nerezidențiale aplicat și încasat de primării.

Veniturile producătorului de energie hidro controlat de statul român s-au redus cu peste 24% (126,7 milioane lei), la 505,97 milioane lei. Cheltuielile totale ale Hidroelectrica au scăzut și ele în primele două luni din 2016, cu circa 19% (56,4 milioane lei), la 314,7 milioane lei.

În ultimul raport al administratorului judiciar al Hidroelectrica se arată că, în cursul lunii martie, compania a derulat "acțiuni de combatere a efectelor taxării excesive".

Proiectul pasajului București-Domnești este din nou blocat, două contestații au fost depuse în ultimul moment CITEȘTE ȘI Proiectul pasajului București-Domnești este din nou blocat, două contestații au fost depuse în ultimul moment

"În data de 10.03.2016 s-a transmis către factorii decizionali memorandumul privind efectele taxării excesive asupra rezultatelor financiare ale societății Hidroelectrica și a listării la Bursă, al cărui prim draft a fost supus analizei managementului în aceeași zi. În paralel, s-au mandatat, în data de 15.03.2016, directorii adjuncți de producție și economici ai sucursalelor pentru reprezentarea societății în relația cu primăriile și consiliile locale de pe raza sucursalei respective privind prevederile noului Cod Fiscal referitoare la impozitul pe clădiri aplicabile domeniului nostru de activitate, respectiv producerea de energie electrică, șia impactului acestora asupra societății. În același timp, în perioada 9-18 martie, s-au transmis prin fax sau poștă adrese de sprijin a acțiunii sucursalelor către toate cele 144 de primării locale care impozitează clădirile aparținând Hidroelectrica din partea Executivului", se afirmă în documentul citat.

Potrivit noului Cod Fiscal, de anul acesta, pentru clădirile hidrocentralelor, termocentralelor și centralelor nucleare nu se mai datorează impozit pe construcții speciale (așa-numita "taxă de stâlp") la bugetul central al statului, ci impozitul local pe clădiri nerezidențiale aplicat și încasat de primării.

Taxa de stâlp a fost introdusă în 2014, la o cotă de 1,5% din valoarea clădirilor, redusă anul trecut la 1%. Anul acesta, cota este tot de 1%, iar planurile autorităților prevăd eliminarea taxei începând cu anul 2017.

Impozitul local pe clădiri nerezidențiale aparținând persoanelor juridice poate fi stabilit între 0,2% - 1,3% din valoarea impozabilă a clădirilor. Valoarea maximă a cotei poate fi majorată în anumite condiții cu până la 50% de către autoritățile locale.

Hexi Pharma a renunțat la cererea de insolvență CITEȘTE ȘI Hexi Pharma a renunțat la cererea de insolvență

De exemplu, la Râmnicu Vâlcea, Consiliul Local a stabilit pentru anul acesta cota impozitului local pe clădiri nerezidențiale aparținând persoanelor juridice la 1,15%. Sucursala locală a Hidroelectrica a solicitat Primăriei, la jumătatea lunii martie, să îi aplice cota minimă prevăzută de lege, de 0,2%, cu peste 82% mai mică decât cea stabilită de Primăria Râmnicu Vâlcea.

"Având în vedere modificările aduse de Codul Fiscal, începând cu anul 2016, în sfera de cuprindere a plății impozitului pe clădiri sunt incluse si centralele hidroelectrice. Astfel, impozitul aferent centralelor hidroelectrice Râmnicu Vâlcea și Râureni va constitui o sursă semnificativă de venituri pentru comunitatea dumneavoastră. Dacă la costurile actuale de producție ale CHE Râmnicu Vâlcea și CHE Râureni adăugăm costul suplimentar generat de impozitul pe clădiri, costul de producție al Hidroelectrica pentru cele două centrale hidroelectrice va crește semnificativ, ceea ce înseamnă practic că Hidroelectrica va fi nevoită să ia în considerare redimensionarea activității, inclusiv concedierea angajaților", se arată într-o notă adresată de Hidroelectrica Consiliului Local Râmnicu Vâlcea, citată de publicația locală ziaruldevalcea.ro.

În document, producătorul de energie menționează că prețul mediu pe MWh în piață este în jur de 155 lei/MWh, cu tendințe tot mai evidente de scădere, datorită interconectării pieței focale cu piața din Ungaria, Cehia și Slovacia.

"Toate aceste modificări fiscale vor avea un impact negativ asupra costului de producție a energiei electrice. În consecință, vă solicităm analiza stabilirii unei cote de impozit de 0,2% pentru clădirile societății noastre aflate în raza orașului Râmnicu Vâlcea, ceea ce va aduce o creștere a veniturilor colectate de dumneavoastră în anul 2016 cu circa 100.000 lei. Un răspuns pozitiv din partea dumneavoastră ne va oferi posibilitatea menținerii profitabilității în condițiile actuale", se mai menționează în cererea companiei.

CITEȘTE ȘI Vasile Deleanu, avocat specialist în insolvență, la Profit LIVE

Primăria vâlceană a respins însă solicitarea Hidroelectrica și a menținut cota de impozit la 1,15%. O cerere similară fusese formulată și de Oltchim și a avut aceeași soartă.

Nuclearelectrica, "colega" Hidroelectrica de pe segmentul producției de energie livrată populației la prețuri reglementate, a avut mai mult noroc cu cele 2 reactoare ale centralei nucleare: primăria Cernavodă a stabilit pentru anul acesta cota impozitului pe clădiri nerezidențiale deținute de persoane juridice la 0,5% din valoarea impozabilă, cotă cu peste 50% mai mică decât cea datorată de Hidroelectrica la Vâlcea.

Urmare a acestei decizii, cheltuielile cumulate ale Nuclearelectrica cu impozitul pe clădiri, terenuri și construcții speciale au scăzut cu peste 36% în primele 3 luni din 2016, de la 66,544 la 42,290 milioane lei.

Pe de altă parte, este posibil ca măcar o parte din aceste costuri suplimentare generate pentru Hidroelectrica de impozitul local pe clădiri să fie în cele din urmă recuperate prin recunoașterea lor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în tarifele reglementate practicate de companie pentru livrările către populație, adică să fie suportate în cele din urmă, parțial, de consumatori pe facturile de curent electric.

Cât a costat “bomba de antrenament” care a condus la evacuarea spectatorilor de pe Old Trafford în ultima etapă a Premier League CITEȘTE ȘI Cât a costat “bomba de antrenament” care a condus la evacuarea spectatorilor de pe Old Trafford în ultima etapă a Premier League

Așa s-a întâmplat, de altfel, atunci când a fost introdusă taxa de stâlp, de la 1 ianuarie 2014, la început în cotă de 1,5%. Costurile reprezentate de această taxă, estimate la 10 lei/MWh, nu au fost incluse în prețurile practicate de Hidroelectrica și Nuclearelectrica de la începutul anului, ci doar în semestrul al doilea. În tarife au fost recunoscute doar acele costuri cu taxa de stâlp aferente producției de energie electrică destinată populației și livrată la prețuri reglementate. 

Contactat de Profit.ro pentru lămuriri și detalii suplimentare pe această temă, șeful Euro Insol, Remus Borza, nu a oferit nici un răspuns până în momentul publicării acestui material.

ANRE a majorat, de la începutul anului, cu 5,51%, respectiv 2,27% prețurile reglementate ale energiei produse și livrate populației de Hidroelectrica și Nuclearelectrica, diminuând, în schimb, semnificativ cantitățile preluate de la cele două companii în coșul reglementat de energie destinat consumatorilor casnici.

ING România, profit net de 84 milioane de lei în trimestrul I și portofoliu de credite în creștere cu un sfert CITEȘTE ȘI ING România, profit net de 84 milioane de lei în trimestrul I și portofoliu de credite în creștere cu un sfert

În 2016, pe contracte reglementate va fi preluată o cantitate de energie de 2,69 TWh de la Hidroelectrica și una de 1,45 TWh de la Nuclearelectrica, cu circa 35% mai mici decât cele preluate în 2015 din producția fiecăreia dintre cele două companii. Scăderea se datorează creșterii, anul acesta, a gradului de dereglementare a pieței consumatorilor casnici, respectiv a ponderii energiei electrice achiziționate pe piața concurențială în consumul populației.

Pe de altă parte, tot de la 1 ianuarie 2016, tarifele reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate au fost reduse cu 5,3%. Este vorba de tarifele pentru contoare cu plata postconsum, inclusiv tarifele sociale, de cele de tip monom cu și fără consum inclus, precum și de tarifele pentru contoare cu preplată.

Reducerea tarifelor pentru clienții casnici din piața reglementată survine în condițiile în care, potrivit calendarului oficial prevăzut de legislația în vigoare, de la 1 ianuarie 2016, gradul de liberalizare al pieței consumatorilor casnici de energie a crescut cu 20%. Mai precis, ponderea energiei achiziționate de pe piața liberă în totalul consumului clienților casnici a fost majorată de la 50% la 60%.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
hidroelectrica
nuclearelectrica
remus borza
euro insol
impozit local pe cladiri nerezidentiale
taxa de stalp
impozit pe constructii speciale