Prognoză oficială: Debranșările vor continua până în 2020, după care românii vor reveni la RADET-uri din cauza scumpirii gazelor

scris 19 nov 2016

Numărul locuințelor din România conectate la sisteme municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) va continua să scadă în anii următori, urmând să se reducă cu 27% (circa 347.000), de la 1,295 milioane în 2015 la doar 948.000 în 2020, ca urmare a eficienței scăzute a centralelor în cogenerare, a stării precare a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate, a neîncasării facturilor pentru agent termic și apă caldă, precum și a insolvențelor și falimentelor companiilor de utilități, se arată în proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, lansat recent în dezbatere publică, cu o întârziere de două luni.

"Toate scenariile prevăd renunțarea la SACET în unele dintre cele 60 de localități ce utilizează în continuare un astfel de sistem, cel puțin până în 2020. Cauzele acestei evoluții sunt multiple: eficiența scăzută a centralelor în cogenerare; starea precară a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate; încasarea cu întârziere sau neîncasarea facturilor pentru agent termic și apă caldă; companii de utilități în insolvență sau în faliment, cu servicii de slabă calitate. Consecința ar fi păstrarea a doar circa 1 milion de apartamente conectate la SACET în 2020, din care jumătate în București", se afirmă în documentul citat.

Aceeași sursă arată însă că, după anul 2020, toate scenariile prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la SACET, ca urmare a creșterii prețului la gaze naturale, respectiv a reabilitării rețelelor și creșterii calității serviciilor în tot mai multe localități cu SACET funcționale. Proiectul de strategie estimează că, în 2030, gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe comparativ cu nivelul de anul trecut. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".

Prognoză oficială: Debranșările vor continua până în 2020, după care românii vor reveni la RADET-uri din cauza scumpirii gazelor

ING a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2016: Cresc tensiunile pe piața muncii CITEȘTE ȘI ING a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2016: Cresc tensiunile pe piața muncii

"O bună gestiune a sistemului și stabilirea prețurilor agentului termic sub nivelul alternativei – gaz natural utilizat în centrale de apartament – poate atrage noi apartamente în sistem, crescând astfel eficiența în exploatare. Numărul apartamentelor conectate la SACET în 2030 este estimat la 1,25 milioane, adică revenirea la nivelul din prezent după o scădere în anii următori", se spune în proiectul de Strategie.

Scenariul considerat optim de autorii documentului presupune investiții de aproximativ 4 miliarde euro în rețele, cazane de apă fierbinte și noi grupuri în cogenerare pe bază de gaz natural, în locul celor ajunse la capătul duratei de viață. Prin lucrări de modernizare, speră autorii, s-ar reduce diferențele de preț al agentului termic dintre localități, reflectând operarea în condiții de eficiență economică a unor sisteme moderne, eficiente, cu pierderi reduse.

Pe de altă parte, și numărul locuințelor din România care se încălzesc preponderent cu gaze naturale este estimat în creștere cu 28% (peste 700.000) în intervalul 2015-2030, de la 2,488 milioane anul trecut la 3,195 milioane în 2030.

Prognoză oficială: Debranșările vor continua până în 2020, după care românii vor reveni la RADET-uri din cauza scumpirii gazelor

Americanii îl suspectează pe Taher de fraudă. În joc este un hotel Marriott neterminat în Afganistan CITEȘTE ȘI Americanii îl suspectează pe Taher de fraudă. În joc este un hotel Marriott neterminat în Afganistan

"Gazul natural va rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puțin până în anul 2030. Majoritatea locuințelor noi, ce urmează a fi construite până în 2030, vor adopta gazul natural pentru încălzire, în defavoarea SACET, a biomasei și a energiei electrice (pompe de căldură). În plus, o parte a locuințelor existente urmează să treacă de la SACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaz natural. Tranziția este de așteptat să aibă loc în special în mediul urban și semi-urban, cu acces la rețeaua de distribuție a gazului natural, chiar dacă va continua extinderea rețelei și în mediul rural. În anul 2030, proiecțiile arată că aproape 3,2 milioane de gospodării vor utiliza în principal gazul natural pentru încălzire. Consumul total de gaz natural pentru încălzirea directă a locuințelor este de așteptat să crească ușor în următorii ani, influențat de următorii factori: (1) creșterea numărului de locuințe ce utilizează în principal gazul natural pentru încălzire cu 700.000; (2) creșterea confortului termic în locuințele încălzite cu gaz natural, concomitent cu creșterea nivelului de trai; (3) scăderea consumului prin creșterea eficienței energetice a locuințelor, determinată inclusiv de liberalizarea prețului la gaz natural și de creșterea treptată a prețului pe piețele internaționale", se arată în proiectul de Strategie energetică.

Documentul nu pomenește nimic despre eventuala introducere a unei taxe speciale pentru deținătorii de centrale de apartament și nici despre măsuri de restricționare sau chiar interzicere a deconectărilor și debranșărilor de la sistemele centralizate de încălzire. Asta deși, în primăvară, în cadrul unei sesiuni de lucru la Ministerul Energiei din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice, s-a propus "introducerea în legislație a unor prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, nesigure și neeficiente, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe volumul de gaz natural furnizat".

Mai mult, anterior, pe 7 aprilie, într-o conferință de presă, conducerea Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București, intrată între timp în insolvență, anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.

Draghi sugerează că programul de achiziții al BCE va fi extins luna viitoare: ”Nu putem lăsa garda jos” CITEȘTE ȘI Draghi sugerează că programul de achiziții al BCE va fi extins luna viitoare: ”Nu putem lăsa garda jos”

De altfel, potrivit unui proiect de lege aflat aproape de votul în plen în Camera Deputaților, cameră decizională, debranșările de la sistemele de încălzire centralizată, în scopul instalării de centrale termice de apartament sau de bloc, ar putea fi interzise complet, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus în prezent de vicepremierul Vasile Dîncu, s-ar putea transforma într-un soi de supraautoritate de control și monitorizare la nivel național a serviciului de alimentare cu energie termică a populației.

Recent, însă, proiectul a fost retrimis Comisiei de Industrii, pentru elaborarea unui raport suplimentar, la solicitarea PSD, pentru îndreptarea unor "erori de ordin tehnic".

Același proiect prevede că energia termică destinată populației ar putea fi inclusă pe lista livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care se aplică cea mai redusă cotă de TVA prevăzută de Codul Fiscal, de 5%.

Elon Musk și-a asigurat votul acționarilor pentru preluarea SolaryCity de către Tesla CITEȘTE ȘI Elon Musk și-a asigurat votul acționarilor pentru preluarea SolaryCity de către Tesla

Peste 12.000 de apartamente din întreaga țară s-au debranșat de la sistemele municipale de alimentare centralizată cu energie termică în primele 7 luni ale acestui an, alegând modalități alternative de încălzire, cum ar fi centralele de apartament, ceea ce agravează problemele deja semnificative cu care se confruntă rețelele centralizate de termoficare.

Astfel, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), la nivelul întregii țări, numărul total de apartamente racordate la SACET a scăzut cu circa 1% (12.125), de la 1.281.122 la finalul anului trecut 1.268.997 la 31 iulie 2016. În 2015 s-au debranșat de la sistemele centralizate de încălzire din România peste 47.000 de apartamente, numărul total al celor racordate la SACET reducându-se cu 3,7%, de la 1.328.382 la finalul lui 2014 la 1.281.122 la 31 decembrie 2015.

Numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79% din 1989 până anul trecut, de la 315 la doar 67, în 2015 renunțând la încălzire centrală 3 orașe importante, respectiv Turnu Măgurele, Băile Felix și Năvodari, arată aceeași sursă. În 2009, care a fost și anul de vârf al crizei economice în România, s-au consemnat cele mai multe renunțări la sistemele de încălzire centrală, un număr de 194 localități abandonând termoficarea centralizată.

Consumatorii apreciază liberalizarea pieței de electricitate. Oferta E.ON de Black Friday de pe eMAG.ro s-a epuizat în 20 de minute CITEȘTE ȘI Consumatorii apreciază liberalizarea pieței de electricitate. Oferta E.ON de Black Friday de pe eMAG.ro s-a epuizat în 20 de minute

Recesiunea a dus la reducerea cu 19,4% a numărului total de apartamente din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme de încălzire centrală, de la 1.647.880 în 2008 la 1.327.608 în mai 2014, ceea ce înseamnă că 320.272 de familii s-au debranșat de la rețelele centralizate de încălzire în intervalul menționat.

Ritmul debranșărilor pare a fi scăzut anul acesta, comparativ cu 2015, însă surse din domeniu spun că acest lucru nu este o veste bună, ci mai degrabă dimpotrivă. Asta pentru că motivul temperării volumului de debranșări nu ține de îmbunătățirea performanțelor SACET-urilor și a gradului de satisfacție al clienților, ci de faptul că mulți dintre consumatorii care își permiteau din punct de vedere financiar și tehnic să iasă din sistemele centralizate și să înceapă să-și încălzească pe cont propriu locuințele au făcut-o deja.

În aceste condiții, riscul este ca "prizoniere" ale sistemelor centralizate de încălzire să rămână în special persoanele cu venituri mici, care, deși nemulțumite de serviciile regiilor locale de termoficare, nu își pot permite costurile inițiale mari ale investiției presupuse de instalarea unui sistem alternativ individual de încălzire a locuinței.

Scăderea numărului de clienți reduce încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
sacet
incalzire centrala
centrale de apartament
pret gaze naturale
scumpire gaze naturale
strategia energetica
ministerul energiei
caldura
apa calda