23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Anul trecut pe vremea aceasta începea să-și facă loc în discuțiile publice un subiect mai degrabă tehnic: legea care trebuia să reglementeze exploatările de gaze din Marea Neagră, cunoscută drept "legea offshore". Subiectul s-a "fofilat" printre știrile zilei, căpătând tot mai mare amploare. Până când a fost preluat în discursul politic și a explodat.
"Investițiile in sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde dolari și vor aduce un plus de 40 miliarde dolari PIB-ului României. Tot în aceeași perioadă, impactul asupra pieței muncii se traduce prin susținerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă." Studiul Deloitte din care cităm aici vehicula, poate, cifre greu de crezut. Cu toate acestea, e dificil să nu ai încredere în aceste predicții, avînd în vedere reputația autorilor.
Și atunci, contestatarii "legii offshore", cel puțin din prima ei fază, au început să atace direct "obiectul" discuției: gazul. Care, ziceau ei, ar trebui să rămână acolo unde e el de la natură, pentru o mai bună folosință din partea urmașilor noștri.
Un argument pe care susținătorii exploatărilor l-au combătut cu ușurință: peste 40 de ani e foarte probabil ca gazul natural să nu mai fie, din punct de vedere economic si tehnologic, "la modă”. Dezbaterea publică nu e neapărat un exercițiu obișnuit în România. Exploatarea gazelor naturale a fost și este un subiect sensibil, pentru că atinge filonul național. Deci cu atât mai mult dezbaterea a scăpat, adesea, de pe drumul argumentelor raționale. Anul s-a încheiat nedecis din acest punct de vedere, iar "legea offshore" a căpătat o mulțime de retușuri. Disputa s-a stins mai ales pentru că la finalul lui 2018, o altă decizie prindea viață: OUG 114. Anul 2019 a început cu păreri pro și contra acestei ordonanțe. Iar dezbaterea privind industria petrolului și gazelor a reînceput.
Probabil că o conferință a gazului trebuia să aibă loc de mult timp la București. Contextul o cerea. Însă organizarea unei conferințe internaționale cere timp șifoarte multe resurse. Industria a făcut tot ce ținea de ea pentru ca un asemenea eveniment să aibă loc. Rezultatul? "Romanian International Gas Conference" va avea loc miercuri, 13 martie la București, în selecta aulă a Bibliotecii Centrale Universitare.
"Cea de-a doua ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC), organizată de Energy Policy Group pe 13 martie a.c. împreună cu parteneri prestigioși – IOGP (Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze), FPPG (Federația Patronală Petrol și Gaze), ACUE (Asociația Federațiilor Companiilor de Utilități din Energie) și UPG (Universitatea de Petrol și Gaze, Ploiești) – reprezintă o ocazie excelentă pentru a dezbate care sunt perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale sectorul românesc al gazelor naturale. Ne vom apleca asupra segmentelor de explorare și producție, transport, distribuție și furnizare, asupra funcționării pieței și, desigur, asupra mediului de reglementare. Este important să subliniem punctele forte, de potențial, ale sectorului gazier românesc și să identificăm obstacolele în calea dezvoltării sale, propunând soluții realiste. De asemenea, vor fi discutate opțiunile tehnologice pe termen lung ale utilizării gazelor naturale, cu constrângerea reducerii drastice a emisiilor de carbon până în anul 2050. Vor participa reprezentanți ai guvernelor statelor vecine (Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia), ai Comisiei Europene, precum și ai industriei și ai mediului academic", spune Radu Dudău, director EPG – Energy Policy Group.
"Discutăm deja de ceva vreme despre necesitatea unei conferințe de un asemenea nivel la București. Am depășit toate obstacolele, resursele alocate sunt foarte multe. RIGC a prins din nou viață in acest an și pot doar să sper că acesta a doua editie e inca una dintr-un foarte lung șir", arată Cătălin Niță, director executiv Federația Patronală Petrol și Gaze.
"Întâlnirile, discuțiile și concluziile prilejuite de RIGC sunt oportunități extraordinare care ar trebui să ne rezolve - sau cel puțin să ne clarifice - multe probleme ce țin de felul în care ne poziționăm, uneori cu mult prea mult subiectivism și emoție, față de resursele noastre de gaz. Acum, profesioniști și experți români și internationali vor putea analiza împreună, aici, la București, argumentat și la rece, teme de care o să depindă felul în care vom ști - sau nu - să exploatăm la maximum oportunitățile, avantajul și potențialul economic, social, geostrategic și tehnologic generat de zăcămintele de gaz natural de care dispunem. E un moment bun, propice, în care trebuie discutat serios și fără abordări greoaie despre strategia energetică a țării prin prisma gazului de care putem dispune. Toate acestea, pornind de la experiența și expertiza altor țări, dar si de la realitatea tot mai evidentă: gazul natural e combustibilul următorilor 30-40 de ani, așa că am face bine să profităm și noi cat mai mult", indică Adrian Măniuțiu, EM360.ro.
“Energy Policy Group vine cu o a doua ediție a unei conferințe internaționale de maximă importanță pentru economia națională dar și pentru punerea în context corect a evoluțiilor din piața globală și europeană a energiei, în particular a gazelor naturale. Este extrem de important să reușim să definim cu înțelepciune locul pe care trebuie să-l ocupe sectorul gazelor naturale în strânsă legătură cu strategiile de mediu și de climă, dar și din perspectiva modului în care sectorul gazelor naturale vine cu o contribuție consistentă la dezvoltarea întregii economii naționale. Exploatarea inteligentă a acestei resurse naturale trebuie să aibă ca beneficiari direcți triunghiul echilateral format din consumatorii finali, operatorii din energie și bugetele publice ale statului român”, precizează Daniel Apostol, director de relații externe FPPG.
