Pe 4 februarie, de la ora 15:00, OMV Petrom a susținut o teleconferință cu analiștii financiari, pentru prezentarea rezultatelor pe 2025. Ulterior, în aceeași zi, de la ora 19:00, Bolojan a susținut o conferință de presă la Guvern.
Din declarațiile șefului OMV Petrom pentu Gaze și Energie, Franck Neel, ar rezulta că anunțul premierului, ulterior teleconferinței, privind reimpunerea unui preț final reglementat la gaze, în loc de eliminarea plafonării prevăzută de lege, a reprezentat o surpriză pentru companie.
″În ceea ce privește liberalizarea pieței gazelor naturale, estimăm de la 1 aprilie 2026. În T1 rămânem cu piață reglementată, cu un plafon maxim pentru producția de gaze naturale destinată segmentului B2C (business to customers, populație) și termoficare (preț angro reglementat de 120 lei/MWh – n.r.). Ne așteptăm ca, din 1 aprilie, acest plafon să fie eliminat. În ceea ce priveste impactul financiar, este dificil de estimat, dar e complet diferit față de cel în cazul energiei electrice.
Pentru segmentul Gaze&Energie nu e un impact semnificativ, pentru că noi suntem o organizație de vânzări pentru E&P (explorare și producție – n.r.). La E&P impactul diferă între a vinde la preț plafonat și a avea acces la piața liberă; depinde de prețul pe piața liberă. La acest moment, dacă ne uităm la prețurile vară/iarnă, suntem pe la circa 150 lei/MWh. Mai e și impactul fiscal și impozitarea finală, până la sfârșit de T1. Trebuie să înțelegem clar aceste detalii înainte de a estima impactul liberalizării vs. reglementare. E dificil de evaluat acum″, a punctat atunci Franck Neel.
La foarte scurt timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat însă că liberalizarea prețului final al gazelor naturale va fi făcută de la 1 aprilie doar pentru consumatorii industriali, iar populația și CET-urile care produc agent termic pentru încălzirea centralizată vor beneficia de prețuri fixe reglementate (nu doar plafonate) până în primăvara anului 2027.
El a precizat că noile prețuri reglementate nu vor fi, ″în principiu″, mai mari decât actualele prețuri plafonate, valabile până la 31 martie.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, populația beneficiază de un plafon de preț final de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, până la 31 martie 2026. CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori. Producătorii sunt obligați să vândă angro cu 120 lei/MWh pentru asigurarea consumului consumatorilor casnici și al CET-urilor.
″(...) fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră (din Neptun Deep – n.r.), ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna în perioadele când avem ger.
Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie, anul acesta, sfârșitul lunii martie, și sfârșitul lunii martie 2027, să existe o perioadă trazitorie, cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii caznici.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa prețul pentru caznici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii caznici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice″, a explicat Bolojan.
OMV Petrom a raportat scăderea cu 27% a profitului net anul trecut, față de 2024, de la 4,19 la 3,058 miliarde lei, ca urmare a unor ajustări de depreciere pentru obligații de abandonare și pentru creșterea impozitării producției.
Asta în principal ca efect al înțelegerii la care OMV Petrom a ajuns cu Guvernul român în decembrie 2025, mai precis al compromisurilor făcute de companie în vederea prelungirii cu 15 ani, începând cu 2029, a acordurilor de concesiune pentru peste 120 de zăcăminte petroliere.
Înțelegerea prevede, printre altele, suportarea de către OMV Petrom a unor costuri istorice de mediu cu sonde abandonate de circa 600 milioane euro, majorarea cu 40% a redevențelor pentru extracția de țiței și gaze onshore, precum și modificarea sistemului de supraimpozitare a veniturilor suplimentare rezultate din efectul liberalizării pieței angro de gaze naturale asupra vânzărilor de gaze din producția proprie.
″Într-adevăr, la final de decembrie am anunțat principiile agreate cu statul român; obiectivul nostru principal a fost prelungirea licențelor de producție cu 15 ani, ceea ce e foarte important având în vedere nivelul de investiții planificat. Am agreat principiile și obiectivele, dar nu toate detaliile sunt stabilite. Lucrăm cu autoritățile și estimăm că în T1 2026 vom putea oferi toate detaliile necesare pentru a estima corect impactul.
Am comunicat, iar în privința redevențelor vorbim de o creștere de 40% la redevențe pentru active onshore, dar nu putem oferi detalii acum despre taxarea suplimentară. Credem că aceste detalii vor fi disponibile la final de T1, când vom finaliza toate aspectele legale și contractuale cu statul român″, a declarat directoarea financiară a OMV Petrom, Alina Popa.
Întrebată despre impact, Popa a răspuns: ″Va fi o ajustare a taxei, adică o scădere, dar per total nu va compensa majorarea redevențelor. Deci, per ansamblu, impact negativ pentru companie″.
În privința faptului că, pentru T4 2025, OMV Petrom a înregistrat la venituri o sumă de 350 milioane lei reprezentând impozit pe profit amânat, CFO-ul companiei a explicat că este vorba de costuri de mediu.
″Când e vorba de cheltuieli de mediu și abandonare, pe care am anunțat că le vom avea - le vom suporta din surse proprii. Estimarea la acest moment este că acestea vor fi tratate din punct de vedere fiscal așa cum tratăm toate costurile noastre legate de mediu. Adică, acestea vor fi deductibile fiscal. De aceea, pe această bază, am constituit o creanță privind impozitul pe profit amânat pentru această sumă″, a spus Alina Popa.
