Asta pentru că, până atunci, Romgaz nu va dispune de volume suficiente de gaze din producția proprie pe care să le folosească drept materie primă pentru combinat.
Motivul este că legislația în prezent în vigoare stipulează că, până la 1 aprilie 2027, producătorii interni de gaze au obligația de a vinde la preț reglementat, de 110 lei/MWh, cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici și CET-urilor de încălzire centralizată, inclusiv de constituire de stocuri în depozitele subterane de înmagazinare în acest scop.
Tranzacția prin care Romgaz ar urma să preia activele Azomureș reprezintă transfer al unei activități operaționale funcționale/transfer de tip „Transfer of Going Concern” („TOGC”).
″Un element important al structurării tranzacției ca TOGC îl reprezintă integrarea directă a activelor țintă în cadrul Romgaz, spre deosebire de achiziția acțiunilor societății Azomureș. Într-un scenariu de tip share deal, platforma ar fi rămas o entitate juridică separată, iar livrarea gazului de către Romgaz către aceasta ar fi trebuit analizată inclusiv din perspectiva regulilor aplicabile tranzacțiilor între entități afiliate și a principiilor de preț de piață.
Prin preluarea activelor și integrarea acestora în Romgaz, gazul utilizat de platforma industrială ar urma să fie alocat în interiorul aceleiași entități juridice, ceea ce permite o abordare operațională integrată și o mai mare flexibilitate în valorificarea gazului pe lanțul industrial. Această structură poate susține competitivitatea platformei, în măsura în care gazul este utilizat pentru obținerea unor produse cu valoare adăugată și a unei marje industriale adecvate″, se arată într-un document al companiei de stat.
Însă potrivit sursei citate, un risc distinct, relevant pentru calendarul de repornire a activelor țintă, este reprezentat de cadrul de reglementare aplicabil pieței gazelor naturale. Ordonanța de Urgență adoptată de Guvernul României la data de 5 martie 2026 privind măsurile aplicabile clienților finali casnici din piața de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 implică alocarea producției Romgaz pentru acoperirea obligațiilor aferente acestui segment de consum.
″În aceste condiții, Romgaz nu dispune, în mod realist, de volume proprii de gaze naturale disponibile pentru repornirea activelor țintă înainte de începutul lunii aprilie 2027. Acest aspect afectează calendarul operațional al tranzacției, momentul generării primelor venituri și perioada de pregătire necesară până la intrarea efectivă în producție. Prin urmare, ipotezele economice și financiare aferente tranzacției trebuie corelate cu această constrângere de reglementare, întrucât decalarea repornirii platformei poate influența necesarul de capital de lucru, costurile de pregătire, perioada de neutilizare a activelor și profilul de risc al investiției″, se spune în document.
Iar câtă vreme combinatul nu este repornit, nu pot fi preluați nici salariații Azomureș, prin angajare la Romgaz, din cauza legislației austerității. Aceasta prevede că, în 2026, societățile de stat pot crește numărul de personal, față de cel realizat în anul 2025, și cheltuielile de natură salarială aferente, numai în cazul dezvoltării activității, după aprobarea de către Guvern prin memorandum, pe baza unei ″analize temeinic justificate″.
″Repornirea platformei Azomureș presupune existența unui nucleu suficient de personal calificat, cu experiență specifică în operarea instalațiilor chimice și în procesele tehnologice aferente producției de îngrășăminte. Acest aspect reprezintă o condiție critică pentru funcționarea în siguranță, pentru conformarea tehnică și de mediu și pentru atingerea treptată a capacității de producție.
Aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 introduce o constrângere majoră în procesul de recrutare, în măsura în care limitează efectuarea de noi angajări în companiile cu capital majoritar de stat în absența unei creșteri preconizate a veniturilor. În cazul activelor țintă, primele venituri operaționale sunt estimate abia după repornirea producției, respectiv în trimestrul II 2027, în principal ca urmare a indisponibilității gazului până la finalul perioadei reglementate menționate anterior.
Rezultă astfel un risc de blocaj între necesitatea operațională de a angaja și pregăti personal (suplimentar față de cel existent) înainte de repornirea producției și limitările legislative aplicabile în perioada de pregătire. Deși se are în vedere preluarea unor specialiști odată cu activele țintă, aceștia ar putea asigura doar o operare parțială, existând totodată incertitudini privind retenția integrală a personalului disponibil, inclusiv prin raportare la riscul de pensionare, refuz de înrolare sau migrare către alte oportunități profesionale.
Resursele interne ale Romgaz nu pot suplini acest deficit, întrucât personalul existent este alocat activității curente și nu deține, în mod natural, know-how-ul specific operării unei platforme de producție a îngrășămintelor. În consecință, fără obținerea unei derogări, a unei soluții de conformare sau a unui mecanism legal care să permită recrutarea și școlarizarea timpurie a personalului necesar, capacitatea de repornire și atingere a regimului complet de funcționare a activelor țintă poate fi semnificativ afectată″, spun cei de la Romgaz în document.
Acolo se mai arată că industria chimică este supusă unor presiuni majore de mediu și reglementare:
″Integrarea platformei Azomureș va conduce la creșterea amprentei de carbon la nivelul Romgaz și va genera costuri suplimentare aferente certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră — European Union Allowances („EUA”).
Totodată, implementarea planului de tranziție verde presupune investiții semnificative, estimate la aproximativ 478 milioane euro până în anul 2031. Acest necesar investițional trebuie corelat cu capacitatea platformei de a genera fluxuri de numerar suficiente, cu obligațiile de conformare, cu accesul la finanțare și cu impactul asupra profilului financiar consolidat al Romgaz. (...)
Rapoartele de due diligence tehnic, economic și de mediu au fost completate cu analiza de impact asupra valorii activelor Azomureș în contextul aplicării unei penalități de 20% din numărul de certificate alocate gratuit în perioada 2026-2030 (...) – a fost necesar ca urmare a informării transmise de Azomureș, din care rezultă neîndeplinirea a doi dintre cei patru KPI asumați în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 (din punctul de vedere al tranziției spre neutralitate climatică aferente anului 2025). (...)
(...) pe parcursul negocierilor, Azomureș a informat că nu au fost îndepliniți doi din cei patru KPI privind reducerea emisiilor CO2, ceea ce a condus la diminuarea cu 20% a alocării gratuite de certificate de emisii pentru 5 ani, cu impact financiar semnificativ pentru prețul oferit de către Romgaz″.
Potrivit companiei, pentru atenuarea riscurilor de mediu și alinierea noii structuri operaționale la obiectivele ESG ale Romgaz, vor trebui analizate, după caz, soluții precum creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor, evaluarea oportunităților de captare și stocare a carbonului, inclusiv prin valorificarea potențială a unor zăcăminte epuizate, precum și integrarea treptată a unor tehnologii cu emisii reduse. Totodată, va fi necesară consolidarea mecanismelor de guvernanță, monitorizare și raportare ESG, inclusiv în ceea ce privește calitatea aerului și a apei în zona Târgu Mureș, relația cu comunitatea locală și programele de recalificare a personalului pentru operarea noilor tehnologii.
″Având în vedere caracterul complex al impactului ESG și existența unor proiecte aflate în diferite stadii de analiză sau implementare la nivelul Azomureș, se recomandă ca, ulterior finalizării tranzacției, Romgaz să actualizeze studiul/strategia de decarbonare la nivel de grup, pentru a include noul perimetru de activitate și pentru a determina fezabilitatea tehnică, economică și strategică a măsurilor necesare alinierii activelor integrate la obiectivele de sustenabilitate ale companiei″, se punctează în document.
Romgaz amintește că, în decursul lunii mai 2026, au fost finalizate negocierile, cu respectarea termenilor comerciali cheie agreați, contractul fiind avizat de Consiliului de Administrație.
″Prețul tranzacției se situează în limitele valoarii indicative, conform evaluării independente. Prețul tranzacției este format din: (a) 46,459 milioane euro (din care 9 milioane euro piesele de schimb și catalizatorii); plus (b) Nu mai mult de 49,80 milioane lei valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; plus (c) Nu mai mult de 68,78 milioane lei, reprezentând echivalentul cheltuielilor operaționale suportate în perioada cuprinsă între data semnării acordului de transfer de business și data finalizării tranzacției (...), plătibil integral la momentul finalizării tranzacției, în anumite condiții.
Valoarea contabilă a terenurilor și construcțiilor la data de 31.12.2024 este de aproximativ 126 milioane euro, conform evidențelor financiare și raportului de audit aferent exercițiului financiar încheiat la această dată″, menționează sursa citată.
Din punct de vedere tehnic, în regim de funcționare la capacitatea maximă posibilă, platforma Azomureș ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul pieței naționale de îngrășăminte chimice. Principalele capacități anuale indicate sunt de aproximativ 650.000 tone pentru amoniac, 410.000 tone pentru uree, 720.000 tone pentru acid azotic, 630.000 tone pentru nitrat de amoniu, 530.000 tone pentru îngrășăminte complexe și 13.000 tone pentru melamină.
