Măsura a fost adoptată inițial prin hotărâre de guvern pe 7 august, cu valabilitate până la 31 august și prelungită ulterior până la 30 septembrie, iar după aceea a fost aprobată o nouă prelungire, până pe 31 octombrie.
Acum, este pregătită încă o prelungire, până pe 30 noiembrie.
″(...) prognozele privind regimul pluviometric, în special din prima jumătate a lunii, prezintă o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, estimăm că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică, se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii noiembrie.
Prognozele pentru luna noiembrie indică, în special în a doua jumătate a lunii, posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în sistemul energetic național (SEN), suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor.
Adăugăm, în context, că debitul extrem de redus al Dunării în perioada iulie – octombrie a determinat oprirea în condiții de siguranță a unităților de la CNE Cernavodă conform procedurilor de siguranță nucleară, astfel U1 a fost oprită în data de 28.07.2026, respectiv U2 a fost oprită în data de 13.08.2026. Prognoza debitului Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna noiembrie.
În plus, hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare″, se arată în documentul de fundamentare a deciziei pregătite.
Potrivit sursei citate, pentru luna noiembrie se estimează că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.500 MW, însă valoarea respectivă poate fi depășită dacă temperaturile vor scădea semnificativ sub mediile multianuale.
″Situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează:
- grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, pe o perioadă limitată de timp, respectiv 900 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;
- conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 50 MW. În prima săptămână a lunii noiembrie sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 800 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;
- producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu un maxim de 2.000 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii noiembrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară.
De asemenea, situația centralelor nucleare din regiune este următoarea:
- în Bulgaria, la centrala nuclearoelectrică de la Kozlodui, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 08.10.2026 ÷ 19.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW;
- în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, sunt programate retrageri din exploatare programate pentru cel puțin un grup nuclear, astfel:
• în perioada 17.10.2026 ÷ 28.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 750 MW,
• în perioada 28.10.2026 ÷ 03.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW,
• în perioada 03.11.2026 ÷ 29.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW;
- în Cehia, la centrala nuclearoelectrică de la Temelin, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 16.10.2026 ÷ 19.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW.
Concluziile analizei realizate la nivelul Ministerului Energiei au evidențiat următoarele:
În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.
În plus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.
Totodată, conform evaluării, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică″, se mai spune în document.


















