Îîn lipsa acestor centrale, țara noastră s-a afla într-un deficit masiv de energie. Totodată, în lipsa unui aviz de la Bruxelles pentru menținerea centralelor, România este pasibilă de plaat a 1 miliard euro Comisiei Europene, cât toate măsurile de reducere a deficitului luate de Guvernul Bolojan.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), A.S. &Partners (Artenie Secrieru & Partners), Auchan, BCR, Banca Transilvania, D&B Davids și Baias, Electrica Furnizare, ENGIE, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, OMV Petrom, OX2, PPC, Premier Energy, Salt Bank, Tinmar Energy, Transelectrica, Transgaz, alături de Federația Patronală a Energiei (FPE) ca partener instituțional
Ministrul Ivan a arătat însă că speră ca Bruxelles-ul să își dea acordul pentru menținerea centralelor pe lignit cel puțin pentru această iarnă, dacă nu chiar să amâne cu un an termenul închiderii.
“Acum definitivez cu colegii de la CE Oltenia scenariile de lucru, mâine plec la Bruxelles să negociez, până vineri vom avea o poziție foarte clară a Comisiei pe jalonul 119 din PNRR, referitor la închiderea centralelor pe cărbune.
Au fost dispuși să redeschidă acum o lună de zile, după ce am prezentat un studiu de adecvanță făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau 4 scenarii, iar unul dintre ele arăta clar când anumite condiții, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie și în acel scenariu suntem în cazul în care vom închide aceste centrale la 31 decembrie.
În situația în care nu vom reuși să-i conving și vom ajunge în situația de a le păstra cu riscul de a primi o colecție financiară de minimum 1 miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 și 2 de restrângere a cheltuierilor bugetare, de creștere a venitorilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum 1 miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins țintele asumate de către România prin PNRR”, a spus ministrul.
El a amintit că, în urma studiului de adecvanță al sistemului energetic românesc prezentat la Bruxelles, a reieșit că România se va confrunta cu presiuni enorme în această iarnă în scenariul în care aceste centrale vor fi oprite și a mai spus că România va plăti penalități de un miliard de euro dacă nu vor fi închise.
“Dacă vom ajunge în situația de a le păstra și a ajunge la această corecție de un miliard de euro, toate măsurile Guvernului din pachetul 1, din pachetul 2, vor fi anulate de această penalitate pentru că România nu și-a atins țintele asumate prin PNRR”, a spus Ivan, care s-a declarat însă optimist că Bruxelles-ul va înțelege situația.
“Am luat 1,6 miliarde de euro pentru a închide capacitățile pe lignit și pentru a le înlocui cu capacități pe gaze, solar și storage. Pe partea de solar, împreună cu Petrom suntem aproape de finalizare (parcuri fotovoltaice de circa 550 MW în asociere Petrom-CEO – n.red.). La cele două centrale pe gaze (Turceni 475 MW și Ișalnița 850 MW – n.red.) suntem în proceura de achiziție, am făcut rost de resurse pentru a cește bugetul și sperăm să le avem în aproximativ 2 ani. Ar trebui să ajungem la 2.200 MW stocare până la finalul anului viitor, vom intra și cu centrala de la Iernut” a explicat ministrul.
“Sunt foarte multe detalii complicate, vom negocia cu Comisia și sper că vom putea să evităm penalizarea de un miliard de euro și să trecem iarna aceasta fără să fie presiuni suplimentare asupra sistenului energetic”, a mai spus Ivan.
El și-a exprimat convingerea că va exista deschidere din partea Comisiei, iar până la finalul acestei săptămâni va convinge Comisia Europeană cu o amânare de cel puțin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor.
”Vom putea să evităm penalizarea României cu un miliard de euro și vom putea în același timp să trecem această iarnă într-o formă în care să nu punem și mai multă presiune asupra pieței de energie din România, să fim și mai mult dependenți de importuri, statistic dovedite la prețuri foarte mari, iar între timp să putem să intrăm cu Iernutul în producție și cu Mintia. (...)
E critic să trecem această iarnă, acesta este mesajul, l-am negociat la nivel politic la nivel tehnic, cred foarte mult că și cei din comisie înțeleg cât de important este să păstrăm acest lucru cel puțin încă o perioadă și am speranța că vom reuși să amânăm cel puțin în această iarnă închiderea grupurilor ”, a declarat Ivan.
El a arătat că banii din PNRR au fost alocați pentru a înlocui capacitățile de producție a energiei electrice pe linii cu noi capacități de producție bazată pe gaz, solar și pentru înmagazinare de energie- storage.
”În momentul de față, pe proiectul solar și storage, cu OMV Petron, suntem într-o formă avansată și, în mod normal, anul viitor ar trebui să fie finalizată construcția care încă nu a început, iar la nivelul celorlalte două centrale pe gaz suntem în procedură de achiziție publică. Am deschis, ca să zic așa, ofertarea către mai mulți concurenți și mai multe tehnologii și am făcut rost de resurse pentru a crește bugetul pentru că vorbeam de bugetare făcută în anul 2022, iar prețurile s-au schimbat de atunci să intrăm în linie dreaptă și în aproximativ trei ani să le avem înapoi”, a mai spus ministrul.
Conform calculelor privind capacitățile de stocare, România ar trebui să ajungă la o putere totală instalată a capacității de stocare până la finalul anului viitor de circa 2200 de MW.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, s-a filmat în fața sediului Comisiei Europene din Bruxelles, după o rundă de negocieri privind amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune ale României.
În înregistrare, care poate fi văzută aici, el a reluat mesajul transmis anterior, anume că încearcă să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea cu 5 ani a termenului de închidere a termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia și a exploatărilor miniere care le alimentează cu combustibil.
Cele 2 proiecte de centrale noi pe gaze ale Complexului Energetic Oltenia, de 475 MW (Turceni) și 850 MW (Ișalnița), care ar trebui să înlocuiască grupurile pe cărbune programate pentru închidere, sunt extrem de întârziate.
După amânări succesive, termenele de depunere a ofertelor la licitațiile de contractare a lucrărilor de construire au fost împinse până pe 30 septembrie, respectiv 14 noiembrie.
