Planul autorităților pare a fi acela de a desființa calitatea Lukoil de titular al acordului petrolier Trident și de a-i reatribui participația ultamajoritară la perimetru celor de la Romgaz. Asta ar putea crea riscuri juridice pentru România, în condițiile în care grupul rus a investit sute de milioane de dolari în prospectarea și explorarea concesiunii Trident, în cei 14 ani de când este concesionar, și nu va fi prevăzut nici un mecanism prin care rușii să își recupereze costurile. Nemaifiind concesionar, Lukoil nu va mai ajunge să încaseze bani din vânzarea gazelor din Marea Neagră, dacă se va ajunge la demararea producției comerciale.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent, fără să dea detalii concrete, că s-au luat măsurile necesare pentru ca sancțiunile dictate de Washington împotriva Lukoil să nu afecteze Romgaz.
Lukoil Overseas Atash BV, companie înregistrată în Olanda și controlată de ruși, cu sucursală în România, deține o participație de 87,8% la concesiunea Trident și este și operator al perimetrului. Restul de 12,2% se află în posesia Romgaz.
″(...) transferul acordului petrolier din perimetrul Trident, de la Lukoil către oricare altă persoană juridică care îndeplinește condițiile legale, spre a fi aprobat, în condiții optime, nu poate fi îndeplinit până la data limită de 13.12.2025 (...)″, se arată înt-un document oficial, analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, până în prezent nu au fost prezentate oferte eligibile de transfer al cotei din acordul petrolier deținute de Lukoil în perimetrul Trident.
″Raportat la valoarea cifrei de afaceri și la indicatorii tehnico-economici obligatorii în cazul transferului unui acord petrolier, probabilitatea ca o eventuală solicitare de transfer să fie făcută de o societate cu capital integral româesc este aproape inexistentă″, se mai spune în document, astfel că orice potențial cumpărător străin va trebui verificat și aprobat de către Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) de pe lângă Guvern.
″De asemenea, în contextul actual, este imperios necesar ca aceste verificări să fie temeinice, pentru a evita să validăm ca titular o firmă ai cărei beneficiari reali să fie persoane fizice sau entități statale supuse sancțiunilor internaționale″, se mai afirmă acolo.
Forma în vigoare a Legii petrolului stipulează deja, de anul trecut, că Guvernul poate aproba, din motive de securitate națională, denunțarea unilaterală a acordurilor petroliere la care printre titulari se află și persoane juridice din state nemembre ale UE.
Acum se vrea adăugată prevederea potrivit căreia, în astfel de cazuri de denunțare din rațiuni de securitate națională, companiile din afara UE își pierd calitatea de titulari ai acordurilor petroliere în cauză, iar acestea încetează de drept la data denunțării.
Mai mult, dacă orice titular al unui acord petrolier face obiectul sancțiunilor internaționale, obligatorii pentru România sau pe care statul român decide să le implementeze, compania sancționată își pierde calitatea de titular al acordului petrolier, iar acesta încetează de drept.
Proiectul legislativ inițiat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) reglementează și modalitatea de preluare a participațiilor titularilor sancționați, fie de către partenerii lor de concesiune, fie de către alți jucători de profil.
″Prin excepție, în cazul în care acordul petrolier are mai mulți titulari, autoritatea competentă și de reglementare (ANRMPSG – n.r.) îi notifică, în vederea exprimării opțiunii pentru preluarea drepturilor și obligațiilor titularului decăzut din drepturi; opțiunea de preluare se exprimă într-un termen de 10 zile de la data comunicării notificării transmise de autoritatea competentă și de reglementare. Dacă, în acest termen, la autoritate nu este comunicată nicio opțiune, acordul petrolier încetează, de drept″, scrie în draft.
Dacă partenerul sau partenerii companiei sancționate decid să îi preia participația, transferul se face prin act adițional la acordul petrolier, aprobat prin hotărâre de Guvern. Dacă nu, și acordul petrolier încetează pe componenta respectivă, participația poate fi ulterior atribuită direct unei alte companii petroliere, pentru perioada rămasă din acordul petrolier, fără să mai fie nevoie de organizarea unei runde de licitație.
Astfel, participația Lukoil la Trident ar putea ajunge, în principiu, la Romgaz, fără nicio compensație pentru ruși.
Necesitatea încheierii unui act adițional la acordul petrolier, pentru transferul participației, este cea care a determinat ANRMPSG să propună ca entitățile sancționate să își piardă calitatea de titulari de acorduri. Asta pentru că Legea petrolului prevede că orice act adițional se încheie prin acordul comun al tuturor părților, deci și al rușilor de la Lukoil, în cazul de față.
″Această cerință de consens absolut creează, în practică, un risc de blocaj. Refuzul nejustificat al unui singur titular, chiar minoritar, de a semna un act adițional sau decăderea acestuia din acord prin efectul sancțiunilor, poate paraliza întreaga activitate de explorare, dezvoltare și exploatare a zăcămintelor petroliere. Un astfel de blocaj generează un impact economic negativ asupra domeniului petrolier și, implicit, asupra bugetului de stat, manifestat prin întârzierea sau sistarea lucrărilor necesare pentru identificarea de noi zăcăminte, forarea de noi sonde sau menținerea producției.
Mai mult, în fața unui astfel de refuz, se poate ajunge la situația în care autoritatea competentă și de reglementare (ANRMPSG) să fie nevoită să procedeze la rezilierea integrală a întregului acord petrolier (...). Rezilierea este o măsură disproporționată, care oprește total operațiunile, afectează negativ fluxul de redevențe și expune statul la litigii costisitoare, inclusiv la arbitraj internațional, din partea celorlalți titulari″, arată Autoritatea.
După cum a relatat Profit.ro, Romgaz a confirmat recent amânarea de către partenerul Lukoil a forajului în perimetrul Trident din Marea Neagră. În ultimul raport publicat, motivând nivelului mai redus al investițiilor din acest an față de cel propus, Romgaz face trimitere și la asocierea cu compania Lukoil, precizând că “operatorul a amânat forajul sondei”.
Profit.ro a anunțat anterior că Vantage Drilling International, companie de foraj maritim listată la bursa din Oslo, a reziliat un contract de 80 de milioane de dolari atribuit de Lukoil pentru explorarea descoperirii de gaze Trident din Marea Neagră, la care Romgaz este partener de proiect.
Potrivit precedentului raport Romgaz, după o primă amânare, “în luna august ar fi trebuit luată o decizie referitoare la calendarul operațiunilor care se vor desfășura în viitor în perimetrul Trident”.
Romgaz preciza că au fost efectuate lucrări în vederea pregătirii forajului sondelor din zăcământul Lira 2A și au avut loc licitații în vederea achiziției lucrărilor de foraj, după ce în aprilie fusese aprobată intrarea partenerilor asocierii în Etapa a II-a opțională a perioadei de evaluare.
Romgaz susține că finanțarea părții sale din lucrările de foraj ar fi fost efectuată “exclusiv din surse proprii”.
Vantage Drilling a anunțat, pe 19 octombrie, “rezilierea imediată” a unui contract pentru o campanie de foraj de 260 de zile pentru nava sa Platinum Explorer, citând “modificările sancțiunilor economice aplicabile campaniei, ceea ce face ca executarea contractului să fie ilegală”.
Contractul, în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari, a fost dezvăluit inițial în aprilie, termenul pentru lansarea campaniei de foraj fiind amânat ulterior în două rânduri. Ultimul termen avansat era pentru primul trimestru al anului viitor.
“Vantage a reziliat contractul deoarece sancțiunile aplicabile au făcut ca executarea sa să fie ilegală”, a precizat compania pentru Reuters.
După o pauză de șase ani, Lukoil a reluat, procedurile premergătoare forării unei sonde de explorare a gazelor naturale în perimetrului EX-30 Trident, la o distanță de aproximativ 170 km de țărm, deși în 2020 compania și-a manifestat intenția de a-și vinde participația la proiect.
Încă din 2020, dinaintea declanșării războiului din Ucraina și sancționării de către Occident a companiilor rusești, Romgaz a primit din partea Lukoil Overseas Atash B.V. o scrisoare prin care compania prin care Lukoil este acționară în proiect își anunța disponibilitatea de a renunța cel puțin la o parte din acțiuni.
Lukoil avea însă și atunci,ca și acum, dificultăți în vânzarea participației sale în proiect, lucrările de explorare fiind unele dezamăgitoare.
Până în 2020, Romgaz a investit în proiectul Trident 267 milioane de lei, iar două dintre cele trei sonde săpate până la acea dată erau uscate, iar pentru a treia nu exista o evaluare clară.
Nu mai puțin de 55,9 milioane de lei, cota aferentă Rompgaz pentru săpareai “sondei Trinity-1X din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră”, au fost investiți în 2019.
În rapoartele lor, cele două companii, Romgaz și Lukoil, au anunțat că săparea sondei sterile Trinity din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră le-a costat aproximativ 100 de milioane de dolari numai în trimestrul al patrulea al anului 2019.
Eșecul explorării Trinity, însă, a influențat rezultatele financiare ale celor 2 companii.
În raportul pe 2019 al gigantului rus, acesta a anunțat că performanțele segmentului Upstream, în special cele internaționale, au fost afectate negativ de recunoașterea cheltuielilor cu săparea “unei sonde sterile” în România (Trinity - n.r.) și a aprecierii rublei.
În industria petrolieră, o sondă sterilă reprezintă o sondă care fie nu deține hidrocarburi, fie nivelul de hidrocarburi descoperit nu este suficient pentru a fi exploatabile comercial.
Drept urmare, Lukoil a anunțat că “în cel de-al patrulea trimestru al lui 2019, a adăugat la capitolul cheltuieli aproximativ 5,8 miliarde de ruble (88 milioane dolari - n.r.), aferente săpării unei sonde de explorare sterile în România”. Similar, în raportul pe 2019, Romgaz precizează că a înregistrat “pierderi nete din depreciere de 250,3 milioane lei ca urmare a abandonării anumitor proiecte de investiții în sonde, din care suma de 55,9 milioane lei (13 milioane dolari n.r.) este aferentă sondei Trinity-1X din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră”.
