”În anii trecuți ar fi trebuit să facem schimbări importante în zona de producție de energie. Fără să ne reducem capacitatea de producție de energie la nivel de țară, ar fi trebuit să ne reducem capacitatea de producție pe cărbune.
Asta, pentru că producția pe cărbune este una energofagă, este una care poluează și datorită certificatelor de carbon este astăzi ineficientă și datorită formării prețului pe piața de energie zilnic, practic crește prețul energiei datorită modului marginal în care se formează acest preț și înlocuirea acestor centrale pe cărbune energofage cu alte centrale, centrale pe gaz, de exemplu, centrale pe panouri fotovoltaice sau alte surse de energie.
Din păcate, datorită faptului că nu s-a reușit acest lucru, suntem în situația în care, la termenele asumate, nu am redus această capacitate de producție pe cărbune și s-o înlocuim cu altceva, dar în termen real nici nu putem de pe o zi pe alta să facem acest lucru”, a spus Bolojan.
Premierul a dat ca exemplu centrala de la Craiova, care ar fi trebuit trecută de pe cărbune pe gaz, aceeași situație regăsindus-e la Arad. La Constanța, în schimb, anul acesta cele două noi centrale vor deveni operaționale.
”Una peste alta, este foarte important, pe de o parte, să respectăm aceste jaloane și angajamentele pe care le luăm, dar în același timp, atunci când luăm decizii, să ne asigurăm că sistemul energetic național funcționează în condiții stabile, avem suficientă producție de energie, în așa fel încât atunci când ai consumuri maxime, cum de exemplu este iarna, în perioadele geroase, să avem garanția că sistemul național nu cedează și că asigură o energie suficientă pentru preexistemul.
Pe această componentă vom veni cu propuneri în cursul săptămânii viitoare, în așa fel încât, prin măsurile care le adoptăm, pe de o parte, să așezăm acest jalon în noi coordonate, care țin cont de aceste realități, pe de altă parte, să putem să accesăm această finanțare de 2,5 miliarde de euro, care este ultima cerere de plată care a fost depusă de către România”, a afirmat Ilie Bolojan.
Noul grafic stabilește că România va închide anul acesta capacități de producție de energie electrică pe cărbune de 1.045 MW, nu de 1.755 MW, cât prevedeau normele în vigoare până acum.
Iar din capacitățile de 1.045 MW prevăzute pentru închidere, doar 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare în mod efectiv.
Alți 200 MW ″dispar″ din sistem ″prin modificarea licenței în sensul reducerii puterii electrice instalate, respectiv cu 170 MW la Societatea Electrocentrale Craiova SA și cu 30 MW la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA″.
Astfel, în lege a fost introdusă prevederea potrivit căreia ″Pentru reducerea puterii electrice instalate, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) emite o decizie prin care unui titular de licență pentru producerea energiei electrice și termice pe bază de lignit sau huilă i se reduce parțial puterea electrică instalată autorizată (...)″.
Reducerea poate fi făcută fie la solicitarea titularului de autorizație/licență, fie la inițiativa ANRE, care stabilește limita maximă obligatorie pentru participarea la piață, accesul la rețea și raportările aferente obligațiilor stipulate în condițiile de licență, ″limită valorică care nu poate fi ulterior majorată printr-o alta decizie a ANRE″.
Nescoaterea din exploatare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de huilă și lignit la datele scadente, precum și modificarea de licențe în sensul creșterii puterii instalate, constituie contravenții și se sancționează cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente.
Astfel, față de ceea ce prevedea legea până în momentul de față, capacități de producție pe lignit de 710 MW, programate inițial să fie închise anul acesta, vor fi menținute în funcțiune până la 31 august 2026.
″În cadrul negocierilor purtate pe tema țintei T119 (din PNRR – n.r.), Comisia Europeană a solicitat elaborarea unui studiu de adecvanță și, în acest sens, OTS Transelectrica a comandat acest studiu, elaborat de un consultant de renume internațional, care folosește metodele europene de determinare a adecvanței sistemelor energetice și care are ca termen contractual de finalizare luna martie a anului viitor. La acest moment sunt disponibile rezultate intermediare, care vizează în special etapa de analiză pentru orizontul anului 2027. (...)
În ceea ce privește etapele următoare, două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum și un grup de la CET Govora, prevăzute inițial pentru închidere la finalul anului 2025, vor fi retrase definitiv din exploatare până în august 2026, în conformitate cu noua țintă negociată T119a. Această țintă va putea fi reevaluată în funcție de concluziile studiului de adecvanță sus-menționat, care va oferi o analiză obiectivă a necesarului real de capacități energetice, pentru ca procesul de decarbonizare să continue într-un ritm sustenabil, fără a afecta echilibrul și siguranța energetică a României″, scrie în nota de fundamentare ordonanței de urgență.
″(...) toate capacitățile instalate disponibile de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă vor fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu la data de 31 decembrie 2030. Executarea lucrărilor de siguranță, a lucrărilor de închidere și de ecologizare a carierelor și minelor se finalizează până la data de 31 decembrie 2032″, mai scrie în ordonanță, în preambul precizându-se că ″noul calendar de decarbonizare convenit de România cu Comisia Europeană, inclusiv prin introducerea unei noi ținte în cadrul Planul național de redresare și reziliență al României, Componenta 6 – Reforma 1, ținta 119a, permite prelungirea funcționării controlată a unor grupuri energetice până în august 2026, respectiv până la finalul anului 2030″.
