Noul grafic stabilește că România va închide anul acesta capacități de producție de energie electrică pe cărbune de 1.045 MW, nu de 1.755 MW, cât prevedeau normele în vigoare până acum.
Iar din capacitățile de 1.045 MW prevăzute pentru închidere, doar 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare în mod efectiv.
Alți 200 MW ″dispar″ din sistem ″prin modificarea licenței în sensul reducerii puterii electrice instalate, respectiv cu 170 MW la Societatea Electrocentrale Craiova SA și cu 30 MW la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA″.
Astfel, în lege a fost introdusă prevederea potrivit căreia ″Pentru reducerea puterii electrice instalate, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) emite o decizie prin care unui titular de licență pentru producerea energiei electrice și termice pe bază de lignit sau huilă i se reduce parțial puterea electrică instalată autorizată (...)″.
Reducerea poate fi făcută fie la solicitarea titularului de autorizație/licență, fie la inițiativa ANRE, care stabilește limita maximă obligatorie pentru participarea la piață, accesul la rețea și raportările aferente obligațiilor stipulate în condițiile de licență, ″limită valorică care nu poate fi ulterior majorată printr-o alta decizie a ANRE″.
Nescoaterea din exploatare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de huilă și lignit la datele scadente, precum și modificarea de licențe în sensul creșterii puterii instalate, constituie contravenții și se sancționează cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente.
Astfel, față de ceea ce prevedea legea până în momentul de față, capacități de producție pe lignit de 710 MW, programate inițial să fie închise anul acesta, vor fi menținute în funcțiune până la 31 august 2026.
″În cadrul negocierilor purtate pe tema țintei T119 (din PNRR – n.r.), Comisia Europeană a solicitat elaborarea unui studiu de adecvanță și, în acest sens, OTS Transelectrica a comandat acest studiu, elaborat de un consultant de renume internațional, care folosește metodele europene de determinare a adecvanței sistemelor energetice și care are ca termen contractual de finalizare luna martie a anului viitor. La acest moment sunt disponibile rezultate intermediare, care vizează în special etapa de analiză pentru orizontul anului 2027. (...)
În ceea ce privește etapele următoare, două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum și un grup de la CET Govora, prevăzute inițial pentru închidere la finalul anului 2025, vor fi retrase definitiv din exploatare până în august 2026, în conformitate cu noua țintă negociată T119a. Această țintă va putea fi reevaluată în funcție de concluziile studiului de adecvanță sus-menționat, care va oferi o analiză obiectivă a necesarului real de capacități energetice, pentru ca procesul de decarbonizare să continue într-un ritm sustenabil, fără a afecta echilibrul și siguranța energetică a României″, scrie în nota de fundamentare ordonanței de urgență.
″(...) toate capacitățile instalate disponibile de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă vor fi scoasă din exploatare treptat până cel târziu la data de 31 decembrie 2030. Executarea lucrărilor de siguranță, a lucrărilor de închidere și de ecologizare a carierelor și minelor se finalizează până la data de 31 decembrie 2032″, mai scrie în ordonanță, în preambul precizându-se că ″noul calendar de decarbonizare convenit de România cu Comisia Europeană, inclusiv prin introducerea unei noi ținte în cadrul Planul național de redresare și reziliență al României, Componenta 6 – Reforma 1, ținta 119a, permite prelungirea funcționării controlată a unor grupuri energetice până în august 2026, respectiv până la finalul anului 2030″.
Pe 28 octombrie, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunța:
″Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaționale în această iarnă!
După ce am obținut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităților energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia și conducerea companiei.
Am analizat împreună pașii următori pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic național și protejarea locurilor de muncă.
Până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcționeze:
Rovinari 4 – 310 MW
Rovinari 5 – 310 MW
Turceni 5 – 310 MW
Pentru celelalte două – Rovinari 6 și Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menținere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare.
De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3″.
Ministrul a vorbit despre 3 grupuri păstrate pe termen lung și anterior.
OUG-ul mai prevede posibilitatea amânării, prin hotărâre de guvern, a termenelor de închidere și ecologizare a carierelor de lignit și a exploatărilor de huilă. Pentru cele ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), termenele sunt prevăzute de Planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană în 2022, corelat cu necesarul de lignit pentru capacitățile energetice care asigură funcționarea sigură și stabilă a sistemului electroenergetic național și în concordanță cu lucrările de punere în siguranță cu extracție de lignit prevăzute în Planul de închidere a activității (PIA) pentru fiecare carieră.
Tot prin hotărâre de guvern vor putea fi modificate termenele de punere în funcțiune a capacităților pe gaze naturale și surse regenerabile de energie prevăzute în Planul de restructurare al CEO. Cele pe gaze sunt extrem de întârziate, după cum a relatat Profit.ro.
″Având în vedere această situație, a fost realizat și transmis Comisiei Europene un document (non-paper), prin care s-a solicitat și justificat modificarea țintei T119 din PNRR, având în vedere noile realități din sectorul energetic românesc și necesitatea de a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică.
În mod concret, documentul a evidențiat faptul că ipoteza de înlocuire integrală a centralelor pe lignit cu centrale pe gaze naturale până la finele anului curent nu mai este realistă din cauza unor factori economici, tehnici și de piață, care au condus la întârzieri semnificative în realizarea noilor capacități pe gaze naturale, între care amintim doar creșterea costurilor echipamentelor (+50% pentru turbinele pe gaz), problemele în obținerea finanțării sau blocajele în lanțurile de aprovizionare. Aceste întârzieri pun în pericol siguranța aprovizionării cu energie electrică și, pe cale de consecință, funcționarea sigură și stabilă a Sistemului Electroenergetic Național.
Documentul a susținut că este necesară o ajustare a țintei T119, astfel încât eliminarea treptată a capacităților pe lignit să fie sincronizată cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție pe gaze naturale, CEO având prevăzute în Planul de restructurare realizarea a două grupuri energetice cu funcționare pe gaze naturale la Turceni (450 MW) și Ișalnița (850 MW), cu finanțare din Fondul pentru Modernizare (FM). Întrucât există corelare între prevederile Planului de restructurare al CEO, aprobat prin Decizia nr. 553 final/2021 și prevederile PNRR, au fost deschise negocierile cu Comisia Europeană și asupra Planului de restructurare modificat al CEO, prenotificat în luna octombrie a.c.″, se mai spune în nota de fundamentare.
