Proiectele de tip hibrid, în care energia produsă la un cost foarte redus poate fi stocată, sunt simple și atractive din perspectiva finanțatorului, explică Daniel Sava, la evenimentul organizat de Profit.ro.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul Auchan, BCR, David&Baias, ELCEN, Electrica Furnizare, Electromontaj, ENEVO Group, ENGIE, Federația Patronală a Energiei (FPE), MET Group, NOVA Power&Gas, OMV Petrom, PPC, Premier Energy, Romgaz, Salt Bank, Schneider Electric, Tinmar Energy, Transgaz, UniCredit Bank, Kaufland
„De ce? Pentru că ai o energie produsă la un cost marginal de producție relativ mic, zero, hai să spunem, ca să simplificăm lucrurile, pe care poți să o înmagazinezi și să poți să arbitrajezi cu acea energie”, spune el.
Cele mai multe astfel de proiecte se leagă de producția regenerabilă, care poate fi stocată în baterii când prețul în piață e practic zero. Acest tip de producție cu stocare se apropie mai mult de profilul energiei în bandă, decât de profilul energiei solare sau eoliene, ceea ce „este ok pentru finanțare”, explică Sava.
Dar și în zona de gaz există posibilități, iar UniCredit se pregătește să anunțe o astfel de finanțare a unui proiect.
„Bine, se pot gândi structuri hibride care să includă și alt gen, și alte tehnologii, gaz, chiar lucrăm la o astfel de tranzacție acum, pe care sperăm să o anunțăm cât de curând. Majoritatea tranzacțiilor pe care le-am finanțat au pornit de la acest picior fix al unui generator cu cost marginal zero”, arată Sava.
Banca este deja prezentă cu finanțarea în zona de generare (eolian, solar), de stocare prin baterii și se uită cu interes la anumite soluții pe gaz care ar aduce flexibilitate sistemului energetic național și încă au sens. Totodată, banca participă cu finanțări și în zona de distribuție, unde finanțează o viitoare achiziție, dar și în cea de cogenerare de înaltă eficiență.
Schema de ajutor pentru baterii, de interes
Există interes pentru schema de ajutor de stat din Fondul de Modernizare de 150 de milioane de euro pentru instalați autonome (stand-alone) de stocare a energiei electrice, în condițiile în care investitorii vor beneficia de o îmbunătățire a randamentului, spune Daniel Sava.
Valoarea grantului poate ajunge la 69.000 de euro pe MWh, dar aceasta este una orientativă. Sava trimite la istoricul schemelor CFD (contract for difference) și se așteaptă ca și în acest caz competiția mare să ducă la o scădere a procentului de finanțare, deci la o creștere a gradului de multiplicare a grantului.
„Deci targetul ăsta de 2.100 MWh va fi depășit. Mă aștept că va fi integral alocat și cumva semnalele din piață sunt că există interes pentru acest produs”, spune Sava.
Și pentru bănci e o veste bună, adaugă el. Băncile vor finanța, în primă fază, prin credite punte, aceasta fiind partea mai ușoară. Partea mai dificilă este următoarea, finanțarea pe termen lung a proiectelor.
„Orice finanțare stand-alone pe principiul de project finance trebuie să se bazeze pe niște fluxuri de numerar predictibile. Ori, din păcate, în absența unei scheme de contracte pentru diferență sau unei alte piețe, unei alte categorii, unui alt mecanism de piață, cum ar fi piața de capacitate, băncile vor continua să întrebe de unde vine predictibilitatea acestor fluxuri de numerar”, spune Sava.
Spread-hedgingul, o soluție pentru finanțarea stocării
În cazul proiectelor de stocare prin baterii, numerarul e generat de volatilitatea din piață, adaugă el.
„Deci dacă avem volatilitate în piață, atunci avem oportunități de arbitrar și atunci avem cashflow-uri. Volatilitatea pieței este un subiect foarte greu de evaluat. Noi băncile știm cu atât mai puțin decât specialiștii în energie și atunci vrem să propunem partenerilor noștri, clienților noștri să vină cu instrumente de linearizare, de predictibilizare a acestor fluxuri de numerar”, spune Sava.
Acest lucru se poate face prin instrumente precum contractele de tolling și prin spread hedges instrumente de hedging care oferă un spread fix în schimbul unui spread variabil. Acest timp de acoperire a riscului se poate face pentru intervale de două sau de patru ore, perioade în care o parte acceptă volatilitatea și cealaltă parte plătește un spread fix, explică Sava.
„Deci nu contează până la urmă că nu există vânt sau soare, dar poate există alte surse de generare, poate e food for thought să avem alte tipuri de tehnologie existente în piață. Iată, există Mintia, există Iernut, am aflat, vorbim despre SMR-uri, nu știu. Deci bateria poate fi folosită pentru a genera profit chiar și când nu bate vântul sau nu avem soare”, spune reprezentantul UniCredit Bank.
„Instrumente există, important este ca actorii, traderii, companiile de furnizare să intre în această piață și să le ofere celor care vor să dezvolte”, adaugă el.
Proiectele full merchant, greu de finanțat
„E foarte complicat pentru o bancă comercială cu mandat de bancă comercială să ofere finanțări unor proiecte full merchant”, spune Sava.
El nu exclude implicarea în anumite tranzacții unde aportul de capital din partea investitorului e mai mare.
„Dar m-aș hazarda și aș da un semnal greșit dacă aș spune că băncile comerciale din România sau cel puțin UniCredit va avea o strategie în a oferi finanțări pentru proiecte full merchant”.
Prosumatorii ar trebui să treacă la baterii
UniCredit finanțează și proiectele energetice ale gospodăriilor, nu doar cele ale firmelor. Însă Sava e de acord că prosumatorii generează bătăi de cap furnizorilor și sistemului național, dar problema are o soluție.
„Să sprijinim transformarea flotei de fotovoltaice de la prosumatori într-o flotă hibridizată astfel încât, pe de-o parte, să crească penetrarea stocajului dar și să punem umărul la decongestionarea situației din piața de echilibrare”, explică Sava.















