Concesionarii sunt Black Sea Oil&Gas (BSOG, cu 70% din drepturi, plus calitatea de operator), Petro Ventures Resources (20%) și Gas Plus Dacia (10%).
Aceștia au fost amendați acum cu 3% din cifra de afaceri a anului trecut – în total cu peste 54 milioane lei, a anunțat ANRE.
Individual, amenzile sunt de 37,16 milioane lei pentru BSOG, 11,56 milioane lei pentru Petro Ventures Resources și 5,84 milioane lei pentru Gas Plus Dacia.
″Aceste societăți au fost repetat sancționate începând cu anul 2022, pentru aceeași faptă. Decizia lor de a nu vinde gazul extras din perimetrele offshore la prețul reglementat stabilit prin lege reprezintă o gravă abatere de la cadrul legislativ și de reglementare în vigoare. ANRE a decis să aplice o amendă de 3% din cifra de afaceri, totalul însumând aproape 10 milioane de euro. Am fost și sunt un susținător al exploatărilor de gaz offshore. Asta nu înseamnă că osffshore-ul Mării Negre trebuie să devină un fel de Est Sălbatic, în care operatorii economici aleg să nu respecte legea″, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
Autoritatea a început să amendeze cele 3 companii, cu motivul menționat mai sus, încă din 2022, după cum a relatat Profit.ro aici, aici și aici.
Toate sancțiunile contravenționale au fost contestate în instanță de BSOG, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia.
În mai multe dintre aceste procese, reclamantele au formulat excepții de neconstituționalitate a prevederilor legale în baza cărora au fost amendate, pe rolul Curții Constituționale adunându-se până în prezent nu mai puțin de 13 astfel de dosare, niciunul soluționat, toate aflându-se în stadiu de raport.
Cel mai vechi datează din august 2023, iar cel mai nou a fost înregistrat luna trecută.
Legislația în vigoare prevede că nerespectarea obligației de vânzare de gaze la preț reglementat pentru consumul populației și CET-urilor se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală din anul financiar anterior sancționării.
Contraargumentul tuturor concesionarilor de la Midia în procesele cu ANRE este că nu mai au niciun MWh de gaz disponibil pentru vânzare la preț reglementat pentru casnici și CET-uri întrucât și-au vândut întreaga producție în avans, contractul aferent, încheiat cu Engie Energy Management România, fiind semnat în 2020, cu peste 2 ani înainte de intrarea în vigoare a legislației ce prevede obligația pentru nerespectarea căreia sunt acum sancționate.
Legislatorul a anticipat acest contraargument și a legat obligația introdusă în 2022 de una mai veche, care era în vigoare și la momentul încheierii contractului, cea de ofertare pe bursa locală de profil a 40% din producție. Astfel, prin OUG nr. 119/2022, care a modificat OUG nr. 27/2022, a fost introdusă în legislație prevederea potrivit căreia, pe perioada aplicării OUG nr. 27/2022, cantitățile de gaze aferente îndeplinirii de către producători a obligației de ofertare pe bursă, în vigoare la data contractului dintre concesionarii de la Midia și Engie, se vor vinde la prețul reglementat de 150 lei/MWh (redus ulterior la 120 lei/MWh) și vor fi destinate obligatoriu populației și CET-urilor.
Concesionarii consideră însă că, astfel, s-a încercat disimularea retroactivității obligației de vânzare la preț reglementat pentru consumul casnicilor și producătorilor de energie termică, impusă în 2022.
Într-unul dintre procese, instanța a dat dreptate Autorității și a respins plângerea contravențională a companiei reclamante, Gas Plus Dacia.
″(…) instanța reține că legiuitorul nu a introdus o nouă obligație în sarcina producătorilor, și în speță petentei, ci a reglementat în termeni imperativi destinația unor cantități prestabilite de gaze, față de care anterior exista doar un “drept de preempțiune”. Cu alte cuvinte, anterior, petenta avea obligația de a oferta anumite cantități de gaze, iar ulterior, date fiind noile condiții politico-economice, s-a impus ca acele cantități să fie efectiv vândute.
Or, cat timp acele cantități trebuiau sa fie disponibile teoretic pentru a putea fi vândute, atunci acele cantități trebuiau să fie disponibile și în momentul în care s-a instituit efectiv obligația de a fi vândute. Ca atare, apărarea petentei, în sensul că OUG 27/2022, modificată prin OUG 119/2022, ar institui obligații noi, inexistente la momentul contractării și ca atare sancționarea petentei pentru nerespectarea lor ar constitui o încălcare a principiului neretroactivității întrucât nu s-ar aplica și contractului anterior încheiat de aceasta, nu este întemeiată″, au considerat judecătorii.
Gas Dacia Plus a reclamat la Curtea Constituțională obligația de vânzare la preț reglementat de 150 lei/MWh pentru consumul populației și CET-urilor, precum și legarea acestei obligații de cea veche privind ofertarea pe piețele centralizate a 40% din producție, considerând că aceste prevederi legale încalcă principiile constituționale ale statului de drept, economiei de piață, neretroactivității legilor, egalității în fața legii, justificării și proporționalității restrângerii unor drepturi, limitării emiterii de OUG-uri de către Guvern și priorității reglementărilor UE față de dispozițiile contrare din legile interne.
În procesul cu Gas Plus Dacia, ANRE a susținut că neîndeplinirea obligației de vânzare la preț reglementat de către concesionarii de la Midia prejudiciază bugetul de stat.
″Intimata (ANRE – n.r.) apreciază că petenta (Gas Plus Dacia – n.r.) a prefigurat înaintea începerii extracției de gaze că nu intenționează să-și îndeplinească obligația de a rezerva cantitatea de gaze prevăzută de lege și că a urmărit doar maximizarea profitului, prin faptul că a vândut, cu 2 ani anterior obținerii licenței însăși care îi permitea exploatarea gazelor naturale, întreaga cantitate de gaze singurului cumpărător, Engie, iar motivația financiară a fost una puternică, întrucât prețul la care s-a vândut a fost de 150-300 euro în loc de 150 lei (aproximativ 30 euro).
Mai subliniază intimata că profitul pe care îl obține petenta prin refuzul de a vinde cantitatea de gaze prevăzută de lege la preț plafonat și, în schimb, vânzarea gazelor la prețul din contract, depășește chiar și cuantumul amenzilor contravenționale, astfel încât este evident că are interes să nu își îndeplinească obligațiile legale. Intimata menționează că fapta petentei are efecte negative nu doar la nivelul consumatorilor casnici finali, ci a produs un real prejudiciu la nivel de macroeconomie a țării, întrucât capacitatea de producție estimată a proiectului ar fi reprezentat echivalentul a 10% din consumul de gaze al României, respectiv un pas important în asigurarea independenței energetice, în contextul războiului din Ucraina, care a scos în prim plan vulnerabilitatea statelor în privința dependenței de importurile de gaze din Rusia.
Pe scurt, intimata a explicat că, prin vânzarea întregii cantități de gaze naturale exploatate către Engie la un preț neplafonat, acesta îl vinde către consumatori la un preț foarte mare, iar statul, fiind obligat să intervină prin plafonarea prețului în vederea protejării populației vulnerabile, practic este obligat să-i deconteze diferența dintre prețul plătit de consumator și prețul pe care trebuia să-l obțină de la acesta″, se menționează în documentele litigiului.
Lucrurile însă nu stau tocmai așa. Dat fiind că nu vând la cotația fixă de 150 lei/MWh (redusă între timp la 120 lei/MWh) pentru populație, petroliștii de la Midia datorează și plătesc supraimpozitul offshore pe veniturile din vânzări, de care cantitățile livrate la preț reglementat sunt scutite. Iar sumele încasate de stat din acest supraimpozit sunt utilizate inclusiv la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
″Fără acest contract pe termen lung între BSOG și Engie, n-am fi avut un proiect bancabil, producătorii nu ar fi putut să ia decizia finală de investiție și nu am fi văzut acest gaz, de care profită consumatorii români. Atunci când există cerere în România, acest gaz se duce către consumatorii industriali finali autohtoni, iar numai dacă nu există cerere internă și nu poate fi stocat, el este exportat. Producția din primele trei luni s-a dus către consumatorii finali din România″, a declarat, în octombrie 2022, directorul general al Engie România, Eric Stab, la Profit Energy.forum.
