Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a continuat și anul acesta să îi amendeze pe concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producția de gaze a debutat în vara lui 2022, cu argumentul de nerespectare a obligației impuse prin OUG tuturor producătorilor români de gaze, de a vinde la prețul de 150 lei/MWh cantitățile necesare de gaze rezultate din activitatea de producție internă curentă, pentru asigurarea consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică care alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Concesionarii de la Midia, proiect despre care postul de televiziune franco-german ARTE a lansat recent un documentar de peste o jumătate de oră (vezi VIDEO mai jos), sunt Black Sea Oil&Gas (BSOG, cu 70% din drepturi, plus calitatea de operator), Petro Ventures Resources (20%) și Gas Plus Dacia (10%).
Fiecăreia dintre companii i s-au aplicat anul trecut câte 3 amenzi, câte una în lunile septembrie, octombrie și decembrie 2022. Ulterior, în ianuarie 2023, BSOG, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia au mai primit fiecare încă câte una. Companiile au contestat toate sancțiunile contravenționale în instanță, procesele fiind pe rol.
Legislația în vigoare prevede că nerespectarea obligației de vânzare de gaze la preț reglementat pentru consumul populației și CET-urilor se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală din anul financiar anterior sancționării. Cum producția de gaze la Midia a început abia în iunie 2022, amenzile de anul trecut au fost între 100.000 și 1 milion de lei, ″plaja″ aplicată societăților fără cifră de afaceri în anul anterior, 2021. De anul acesta, însă, concesionarii riscă să fie sancționați cu procent din rulaj, prin raportare la cifra de afaceri din 2022.
Contraargumentul companiilor este că nu mai au niciun MWh de gaz disponibil pentru vânzare la preț reglementat pentru casnici și CET-uri întrucât și-au vândut întreaga producție în avans, contractul aferent fiind încheiat cu peste 2 ani înainte de intrarea în vigoare a legislației ce prevede obligația pentru nerespectarea căreia sunt acum sancționate.
Legislatorul a anticipat acest contraargument și a încercat să lege obligația introdusă anul trecut de una mai veche, care era în vigoare și la momentul încheierii contractului, cea de ofertare pe bursa locală de profil a 40% din producție.
Potrivit documentelor din dosarul unuia dintre procesele în care BSOG contestă amenzile, analizate de Profit.ro, cei trei concesionari au încheiat pe 13 octombrie 2020 un contract cu Engie Energy Management România SRL, pentru vânzarea întregii producții de gaze de la Midia, în continuarea celui similar perfectat inițial în 2018.
″La data încheierii contractului, prin art. 177 alin. 315 din Legea nr.123/2012 a electricității și gazelor naturale, era instituită obligația participanților la plata de gaze naturale, inclusiv a producătorilor, de a oferi pe piața centralizată 40% din producția de gaze aferentă anului respectiv. Obligația de ofertare a fost inclusă în contract, iar cantitățile ce fac obiectul acesteia au fost vândute către Engie, dar supuse unei condiții rezolutorii privind parcurgerea cu succes, încheierea de contracte de vânzare gaze pe piața centralizată, a obligației de ofertare. (…) Prin referire la cele din prezenta plângere, contractul a fost semnat la data de 13 octombrie 2020, când doar obligația de ofertare era în vigoare și avea o valabilitate stabilită până la 21 decembrie 2022. Prin urmare, începând cu 13 octombrie 2020, părțile au avut o înțelegere comercială și au stabilit un mecanism contractual care a luat în considerare obligațiile și limitările pieței, deoarece acestea erau reglementate de cadrul relevant la acel moment, OUG nr. 106/2020 (prin care s-a introdus obligația de ofertare – n.r.)″, a arătat BSOG în instanță.
Cu alte cuvinte, obligația de ofertare pe bursă a 40% din producție a fost respectată, cantitățile aferente obligației fiind achiziționate tot de Engie, la prețurile stabilite în contractul bilateral.
Tocmai de aceea, prin OUG nr. 119/2022, care a modificat OUG nr. 27/2022, a fost introdusă în legislație prevederea potrivit căreia, pe perioada aplicării ordonanței, cantitățile de gaze aferente îndeplinirii de către producători a obligației de ofertare pe bursă, în vigoare la data contractului dintre concesionarii de la Midia și Engie, se vor vinde la prețul reglementat de 150 lei/MWh și vor fi destinate obligatoriu populației și CET-urilor. Concesionarii au considerat însă că, astfel, s-a încercat disimularea retroactivității obligației de vânzare la preț reglementat pentru consumul casnicilor și producătorilor de energie termică, impusă în 2022.
″Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, s-a invocat de către petentă (BSOG – n.r.) că obligația de vânzare (la 150 lei/MWh pentru populație și CET-uri – n.r.) impusă prin OUG nr. 27/2022 nu este aplicabilă cantităților de gaze care fac obiectul obligației de ofertare, care este diferită de obligația de vânzare prevăzut de art. 12 din același act normativ. În plus, obligația de a vinde la un preț plafonat reglementată prin OUG nr. 27/2022 este o nouă obligație, în condițiile în care legea aplicabilă contractului și efectelor sale este legea în vigoare la momentul semnării sale (în 2020 – n.r.). S-a mai invocat de către petentă că nu există fapta contravențională pentru care a fost sancționată, precum și că nu au rămas cantități disponibile pentru a fi vândute la preț plafonat, iar sancțiunea s-a aplicat pentru o faptă care nu este prevăzută de lege. Având în vedere argumentele sus-expuse, petenta a solicitat instanței în principal să constate nulitatea absolută a procesului verbal și, în subsidiar, să îl anuleze, având în vedere netemeinicia acestuia″, se menționează în documentele citate.
ANRE a susținut însă că este vorba de una și aceeași obligație, cea de ofertare pe bursă, valabilă și la data semnării contractului, doar ″ușor″ modificată.
″La data încheierii contractului (13.10.2020), societatea Engie Energy Management România SRL era titulară a Licenței nr. 2167 pentru desfășurarea activității de furnizare a gazelor naturale, acordată prin Decizia președintelui ANRE nr.1401/26.09.2017. Această licență a fost retrasă la cererea societății începând cu data de 31.12.2021, dată de la care societatea a devenit titulară a Licenței nr. 2384 de trader de gaze naturale acordată prin Decizia președintelui ANRE nr.2481/01.01.2021. În calitate de trader de gaze naturale, societatea Engie Energy Management România SRL nu are clienți finali pentru gazele naturale cumpărate în baza acestui contract (și acestea – n.r.) sunt apoi vândute altor furnizori la un preț mai mare decât cel cu care au fost cumpărate. Ca urmare, deși scopul acordării licenței a fost asigurarea independenței energetice a României, conform prevederilor contractului există posibilitatea ca aceste gaze naturale să iasă din țară și să tranziteze Ungaria și *******.
În concluzie, producătorul a ignorat prevederile legale, dar și prevederile contractului încheiat cu singurul său client și nu a disponibilizat din producția internă curentă cantitatea de gaze naturale aferentă îndeplinirii obligației prevăzute la art. 177 alin. 315 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările și completările ulterioare (obligația de ofertare pe bursă, în vigoare la data contractului cu Engie – n.r.), în vederea vânzării acesteia cu prețul de 150 lei/MWh, către furnizorii clienților casnici, către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică, pentru asigura în perioada 1 septembrie 2022 - 31 august 2023 necesarul de consum al acestor clienți din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale (obligație introdusă în 2022 – n.r.).
Astfel, producătorul trebuia să transmită operatorului de transport datele prevăzute la punctele 2 lit. a) și 21 lit. a) din Anexa nr. 5 la OUG nr.27/2022, astfel încât cantitatea de gaze naturale aferentă îndeplinirii obligației de ofertare să fie lăsată disponibilă pentru a fi vândută furnizorilor clienților casnici și producătorilor CPET cu prețul de 150 lei/MWh. Producătorul a fost sancționat pentru că nu a lăsat disponibilă această cantitate de gaze. Respectiv, din datele transmise operatorului de transport, această cantitate de gaze a fost 0 MWh în fiecare lună din perioada respectivă″, a argumentat ANRE.
Autoritatea a prezentat și detalii despre mecanismul de preț prevăzut de contractul dintre concesionarii de la Midia și Engie.
″Mai mult, din procesul verbal rezultă că prețul gazului natural stabilit prin contract (se – n.r.) raportează la prețul de pe piețele centralizate, care în prezent (decembrie 2022 - n.r.) este între 150 - 300 euro/MWh. Prețul cu care ar trebui să vândă cantitatea disponibilizată este stabilit de lege la 150 lei, deci aproximativ 30 euro/MWh. Astfel, rezultă că, din rațiuni pur financiare, petenta (BSOG – n.r.) nu a dorit să își îndeplinească obligațiile legale, fiind iar o circumstanță agravantă″, a susținut instituția.
Dincolo de litigiu, datele oficiale ale ANRE arată că cea mai mare parte a producției de gaze de la Midia, vândută în avans celor de la Engie, a mers către satisfacerea consumului intern din România. Astfel, gazele extrase offshore de cei trei concesionari au avut o pondere de 3,6% în totalul producției românești intrate în consumul intern în iunie 2022 (prima lună de producție la Midia, în care s-a extras doar timp de 2 săptămâni), 16% în iulie, 14% în august, 10,4% în septembrie, 19,3% în octombrie și 8,5% în noiembrie 2022. Statisticile ANRE nu menționează cât din producția celor de la BSOG, Gas Plus Dacia și Petro Ventures a mers în depozitele locale de înmagazinare subterană a gazelor.
Mai mult. încă din încă din toamna anului trecut, concesionarii de la Midia au notificat Transgaz că intenționează să majoreze producția pe perimetru, pentru a dispune și de cantități necesare vânzării la preț reglementat. Numai că stația de măsurare a gazelor de la Vadu aferentă exploatării este calibrată pentru producția actuală, de 3 milioane mc pe zi, iar oricare din soluțiile identificate - adăugarea unei noi linii de măsurare sau înlocuirea sa cu un modul cu o capacitate mai mare de măsurare - durează. Pentru a putea majora cât mai rapid producția, cea mai rapidă soluție este folosirea liniei de măsurare de rezervă pe care concesionarii sunt obligați să o dețină, însă pe care chiar reglementările ANRE nu le permit să o utilizeze.
Pentru rezolvarea problemei, Autoritatea a publicat în octombrie 2022 un proiect de ordin care prevede că, “pentru o perioadă de maxim 6 luni, părțile, respectiv producătorul și OTS (Operatorul de Transport și Sistem - Transgaz - n.r.), prin semnarea unei convenții tehnice privind condițiile de predare-primire a gazelor naturale în condiții de siguranță în exploatare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se pot înțelege asupra modificării parametrilor de funcționare ai SRMP (Stației de reglare, măsurare și predare - n.r.), în scopul creșterii capacității de livrare și a preluării în SNT a cantităților suplimentare de gazele naturale”. Numai că ordinul nu a intrat în vigoare nici până acum, iar recent, acesta a fost pus din nou în dezbatere publică.
Postul de televiziune franco-german ARTE a lansat un documentar de peste o jumătate de oră despre exploatarea offshore de gaze naturale de la Midia:
