Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, aceștia alegând cu precădere state din vestul Europei, cum sunt Germania, Marea Britanie și Franța, principalele cauze pentru care au emigrat fiind corupția și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională.
Concluzia rezultă din studiul despre emigrația forței de muncă înalt calificate din România, realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS), și relevă existența unor diferențe în tendințele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migrația circulatorie și mobilitatea sunt mai accentuate datorită rețelelor științifice, migrația medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung. În domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), datorită specificului activității și dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migrația, cât și lucrul la distanță pentru angajatori străini.
În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români își practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franța).
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, diaspora științifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reușit să construiască programe eficiente de atragere în țară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din țară, indică ARPS.
"În România, în ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenților care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generații de cercetători și perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării - dezvoltării și inovării", relevă studiul.
În țară lucrau în 2014 circa 120.000 de specialiști IT și se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, conform Institutului Național de Statistică, față de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie.
Specialiștii TIC formați în România lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar și SUA și Canada.
Venitul prea mic nu este primul motiv invocat. Cel mai des invocate de specialiști au fost, în această ordine, corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, promovarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, și abia pe urmă veniturile mici și lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice.
