Noul prim-ministru al României a promis să abordeze unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Europa prin reducerea sectorului public și restabilirea încrederii în guvern, încercând totodată să contracareze o extremă dreaptă în plină ascensiune, care dorește să emuleze mișcarea „MAGA” a lui Donald Trump, scrie FT.
Premierul a declarat pentru FT că guvernul său minoritar – format din social-democrați și tehnocrați independenți – își propune să reducă deficitul bugetar la 5,2% din PIB anul viitor, de la 7,8% în 2025, an în care România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
„Evident, nu este o misiune simplă”, a spus Niculescu pentru FT. „Sper că acest lucru se va întâmpla rapid... Sunt destul de optimist.”
Ținta de 5,2% pentru anul următor este la acest moment ținta oficială, prevăzută în Strategia Fiscal-Bugetară publicată la început de an, însă, cum ținta reală stabilită anual de către Comisia Europeană este un alt indicator, cel al avansului cheltuielilor nete, iar deficitul este mai degrabă o țintă derivată din aceasta, bugetul pentru anul următor ar putea fi construit chiar cu altă țintă de deficit ESA, în funcție inclusiv de execuția butgetară de anul acesta.
Premierul a precizat că programul său include „reforme îndrăznețe” menite să reducă cheltuielile publice prin fuzionarea ministerelor și agențiilor, precum și prin reorganizarea administrației locale și regionale. De asemenea, s-a angajat să îmbunătățească colectarea veniturilor fiscale, în special a TVA-ului – capitol la care România se află pe ultimele locuri în Europa.
Totuși, el a exclus tăierea pensiilor și a beneficiilor sociale – un aspect extrem de sensibil pentru social-democrați. Aceștia au provocat căderea guvernului anterior în luna mai, retrăgându-se din coaliția de guvernare din cauza măsurilor de austeritate și a reformelor companiilor de stat, solicitate de Bruxelles drept condiție pentru deblocarea fondurilor europene, scrie Financial Times.
Planurile lui Niculescu de consolidare fiscală au primit sprijinul opoziției de centru-dreapta și al unui partid al minorității maghiare – formațiuni care, în trecut, au guvernat alături de PSD.
Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB în 2019 la peste 61% în acest an. Instabilitatea politică a adus țara în pragul pierderii ratingului de credit de tip „recomandat investitorilor” (investment-grade), ceea ce a dus la o creștere semnificativă a costurilor de împrumut. Totuși, formarea unui nou guvern și angajamentul acestuia față de disciplina fiscală au contribuit la atenuarea îngrijorărilor de pe piață.
„Cred că primele semne sunt bune”, a afirmat Niculescu, făcând referire la o emisiune recentă de obligațiuni prin care România a atras 4,5 miliarde de euro la randamente favorabile. „Pentru mine, acesta este un semn de încredere din partea piețelor – atât în faptul că am reușit să formăm un guvern, cât și în primele măsuri pe care acest executiv le adoptă.”
Economia dă semne de stabilizare, scrie FT. Datele preliminare publicate la începutul acestei luni indică o creștere a PIB-ului de 2,1% față de trimestrul anterior, punând astfel capăt unei perioade prelungite de contracție. Cu toate acestea, creșterea anuală a rămas anemică, situându-se la doar 0,1%.
Niculescu a precizat că România își propune să atragă mai multe investiții străine și să încurajeze companiile autohtone să investească mai mult. El anticipează venituri semnificative din industria energetică și cea de apărare.






















