Potrivit unor traderi citați de Reuters, tranzacțiile europene au fost susținute de un articol din New York Times, potrivit căruia agenți ai Ministerului Informațiilor din Iran au contactat indirect CIA, la o zi după începerea atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, cu propunerea de a discuta termenii pentru încheierea conflictului.
În jurul orei 17:20 (ora României), indicele Stoxx Europe 600 se aprecia cu 1,5%, la 613,56 puncte, după ce anterior a atins un maxim intraday de 636,16 puncte.
Prețul petrolului Brent a scăzut ușor în cursul zilei, la 81,13 dolari pe baril, dar rămâne cu aproape 10 dolari peste nivelul de la închiderea tranzacțiilor vineri.
Prețurile gazelor naturale au urmat o traiectorie similară, de asemenea după două zile de creștere.
Sentimentul de incertitudine continuă să afecteze piețele, investitorii încearcând să evalueze efectele unui scenariu în care prețurile petrolului rămân ridicate pentru o perioadă lungă.
Statele Unite și Israelul și-au continuat miercuri atacurile asupra Iranului. Un submarin american a scufundat o navă de război iraniană în largul coastei de sud a Sri Lankăi, iar Turcia a declarat că apărarea aeriană a NATO a distrus o rachetă balistică lansată din Iran.
În timp ce traderii se luptă să țină pasul cu știrile și să-și acopere pierderile, scăderile dintr-o clasă de active se extind și asupra altor clase.
Chiar și aurul, considerat refugiu sigur, a scăzut cu peste 4% marți, cu toate că a recuperat din pierderi miercuri, ajungând la 5.193 de dolari pe uncie.
Tensiunea de miercuri a fost resimțită cel mai puternic în Coreea de Sud, unde indicele de referință KOSPI s-a prăbușit cu 12% - cea mai mare scădere înregistrată vreodată.
Coreea de Sud depinde în mare măsură de petrolul din Orientul Mijlociu.
În două zile, indicele, axat pe tehnologie, a pierdut peste 18% din valoare, în timp ce moneda coreeană a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 17 ani.
Indicele japonez Nikkei a coborât cu 3,6%, iar bursa din Taiwan cu 4,3%, în condițiile în care investitorii s-au grăbit să renunțe la acțiunile producătorilor de semiconductori, care au atras tranzacții semnificative în ultimele luni.
“Multe dintre locurile în care oamenii își diversificaseră investițiile înainte de atacurile iraniene par acum brusc cele mai vulnerabile”, a scris într-o notă Matt King, fondatorul firmei de cercetare a pieței financiare Satori Insights.
“Faza «vinde ce poți» se răspândește. Vânzarea masivă din Asia devine dezordonată, deoarece piețele nu mai tratează acest lucru ca pe un «șoc de o săptămână»”, a comentat și Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo din Singapore.
Între timp, bursa de pe Wall Street a recuperat cea mai mare parte a scăderilor de la începutul săptămânii și a deschis tranzacțiile în creștere miercuri.
La ora menționată, S&P 500 se aprecia cu 0,7%, Dow Jones consemna un avans de 0,5%, iar Nasdaq se aprecia cu 1,4%.
Piețele obligațiunilor, după o creștere inițială, sunt acum sub presiune, deoarece investitorii estimează că prețurile mai mari ale petrolului vor alimenta inflația și vor amâna reducerile ratelor dobânzilor. Traderii consideră acum că Rezerva Federală va menține neschimbate ratele dobânzilor în iunie.
Randamentul de referință al obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu 2 puncte de bază în cursul zilei, ajungând la 4,08%, după ce a câștigat 11 puncte de bază în această săptămână, în timp ce randamentele pe doi ani, sensibile la ratele dobânzilor, au urcat cu 13 puncte de bază și au ajuns la 3,51%.
