Băncile au câștigat, în ultimele două luni, majoritatea proceselor pe darea în plată în care există sentințe definitive. Cele mai multe instanțe de fond așteaptă motivarea deciziilor luate în octombrie de Curtea Constituțională pe această lege. O decizie a fost deja motivată, însă nu a putut fi publicată de Monitorul Oficial.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Instanțele au admis, definitiv, contestațiile băncilor la notificările clienților de dare în plată în 11 dosare în ultimele două luni și au respins contestațiile în cinci dosare. În două cazuri, contestațiile băncilor față de notificarea clienților au fost respinse pe fond, însă admise în apel, iar dosarele au fost trimise la rejudecare. Între fondul și apelul acestor dosare, Curtea Constituțională a admis în parte sesizarea băncilor cu privire la neconstituționalitatea Legii dării în plată și a stabilit că aceasta se aplică doar în condiții de impreviziune.
Băncile au câștigat definitiv, în total, în 12 dosare și au pierdut în 8, începând cu mai 2016, când Legea a intrat în vigoare. Banca Românească a câștigat definitiv două procese și a pierdut două, Raiffeisen Bank a câștigat două și a pierdut unul, BRD, Banca Transilvania, Unicredit Bank, OTP Bank și Libra Bank au câștigat câte unul, recuperatorii de la Rabon Credit Solutions și compania de leasing Asset Leasing au câștigat câte unul, iar CEC Bank a pierdut definitiv două litigii.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bugetul lăsat de Cioloș lui Grindeanu Instanțele de fond așteaptă, majoritatea, publicarea motivărilor Curții Constituționale din dosarele judecate pe darea în plată, astfel că în cele mai multe procese termenele sunt amânate.
În varianta adoptată de Parlament, Legea spune că pot să dea în plată persoanele fizice consumatori, care au ipotecate o locuință în favoarea băncii, fără condiții privind situația financiară a acestora. Curtea a interpretat că Legea este constituțională în măsura în care intervine impreviziunea, ceea ce dă o cu totul altă conotație legii, pentru că stingerea datoriilor nu se mai întâmplă doar din voința debitorului.
Impreviziunea intervine, potrivit CCR, când în executarea contractului a intervenit un eveniment excepțional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părți la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligației debitorului.
Impreviziunea este definită în Codul civil intrat în vigoare în 2011, dar nu și în cel valabil anterior, scris pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Cu toate acestea, CCR arată că impreviziunea se va aplica și pentru creditele acordate pe vechiul Cod și că urmează să facă precizări în acest sens în motivarea decizie (mai multe aici).
O motivare pierdută
Primul dosar, judecat de CCR în 25 octombrie, n-a fost încă motivat. Un alt dosar, judecat în 27 octombrie, în care CCR a respins ca devenită inadmisibilă o contestație a Raiffeisen Bank a fost însă motivat, în 7 decembrie, și trimis spre publicare la Monitorul Oficial. N-a fost însă și publicat, deși a trecut mai bine de o lună de când a plecat pe drumul de oficializare. Reprezentanții Monitorului Oficial susțin că au primit motivarea cu o pagină tipărită greșit, astfel că nu o pot publica, așa că au trimis o adresă către CCR pentru lămuriri.
De această motivare sunt interesate mai multe instanțe, inclusiv în privința articolului 11 din Lege, care spune că darea în plată se aplică și contractelor de credit încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii.
Băncile și Banca Națională a României consideră că decizia CCR le este favorabilă, astfel că unele instituții financiare au arătat că se așteaptă să șteargă majoritatea provizioanelor de pierdere constituite pe darea în plată.
Pe portalul instanțelor sunt înregistrate peste 5.300 de dosare de dare în plată. Datele centralizate de BNR la finele lunii septembrie arată că instituțiile de credit primiseră peste 5.300 de notificări, pentru credite de 1,5 miliarde de lei, din care au contestat în instanță mai mult de două treimi.
În condițiile în care rata lunară a debitorilor nu este considerată de curțile judecătorești ca excesiv de oneroasă, este de așteptat ca aceștia să nu poată beneficia de opțiunea de dare în plată, se arată în Raportul de stabilitate al BNR, publicat în luna decembrie.
O altă lege care vizează sistemul bancar, cea privind conversia creditelor în franci elvețieni, va fi dezbătută de Curtea Constituțională pe 18 ianuarie.
