BNR a crescut cerința de capital pentru băncile locale

BNR a crescut cerința de capital pentru băncile locale
scris 30 dec 2015

BNR cere băncilor mai mult capital începând cu anul viitor, mai ales celor de importanță sistemică. Măsura vizează plata capitalului în detrimentul împrumuturilor subordonate, dar nu va afecta însă prea mult instituțiile locale, deoarece sunt deja capitalizate substanțial peste nivelurile minime.

Banca Națională a României impunea până acum băncilor o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază de cel puțin 4,5%, iar de la 1 ianuarie cerința crește cu 0,625 de puncte procentuale pentru cele nesistemice și cu 1,625 de puncte pentru cele zece bănci sistemice, ca urmare a unei recomandări a Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară. Decizia obligă băncile să țină mai mult capital în detrimentul împrumuturilor de la acționari.

Fondurile proprii de bază reprezintă capitalul social, la care se adaugă diferite rezerve, prime de capital și profitul nerepartizat. Rata se calculează prin împărțirea fondurilor proprii la expunerea la risc, unde titlurile de stat sunt considerate ca fiind fără risc, în timp ce creditele poartă fiecare riscuri.

Indicatorul este foarte important pentru a stabili cât de sănătoasă este o bancă. Cu cât cifra e mai ridicată, cu atât banca e mai capabilă să facă față șocurilor și să onoreze obligațiile de plată, adică să ramburseze depozitele clienților.

La nivelul sistemului bancar, datele aferente lunii septembrie arată o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de 16,32%, mult peste noile niveluri minime de 5,125% - 6,125%, stabilte de BNR.

Legea mai impune și un alt indicator pentru bănci, cel al solvabilității, sau rata fondurilor proprii totale, cum îl numesc regulamentele UE mai nou.

Solvabilitatea nu are voie să cadă sub 8%, pentru că atunci banca este considerată insolvabilă. Spre deosebire de rata fondurilor de bază, rata fondurilor totale include și împrumuturile subordonate, înregistrate în pasiv la categoria datorii, dar care pot fi transformate în capital în schimbul emisiunii de acțiuni.

În sistemul bancar autohton împrumuturile subordonate nu joacă un rol atât de important. Pe medie, rata fondurilor proprii totale era de 18,69% la finele lunii septembrie. Diferența de 2,3 puncte față de rata fondurilor proprii de nivel 1 e reprezentată, astfel, de împrumuturile subordonate.

După declanșarea crizei, acționările băncilor locale au asumat că vor păstra o solvabilitate de cel puțin 10%. În momentul de față, o bancă locală, Banca Comercială Carpatica, are o solvabilitate sub 10%, cu doar 0,6 puncte peste pragul de 8% și operează cu restricții impuse de BNR.

Fondul american JC Flowers a intrat în negocieri pentru a prelua Carpatica, alături de Piraeus Bank. Negocierile cu grecii au eșuat, însă, iar tratativele cu banca deținută de omul de afaceri Ilie Carabulea sunt și ele amenințate.

viewscnt
Afla mai multe despre
capital banci
cerinte capital
crestere capital
imprumuturi subordonate