Creditorii obțin mai multe decizii favorabile decât clienții pe darea în plată, după decizia CCR. Instanțele caută debitorii la venituri și avere

Creditorii obțin mai multe decizii favorabile decât clienții pe darea în plată, după decizia CCR. Instanțele caută debitorii la venituri și avere
scris 20 feb 2017

Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.

Documentul care conține detalii importante este disponibil pe Profit Insider

De la o procedură simplă – dai casa băncii și scapi de datorii, cum a numit-o o parte din presă – Legea 77/2016 privind darea în plată a ajuns mult mai complicată și mai exigentă cu debitorii, după decizia Curții Constituționale, care a limitat aplicarea doar la cazurile de impreviziune.

Creditorii - bănci, instituții financiare nebancare și recuperatori – au avut câștig de cauză în 32 de dosare din cele peste 800 consultate de Profit.ro care au fost modificate după 14 ianuarie, data la care CCR a publicat motivarea deciziei pe darea în plată și a explicat, în mare, raționamentele care au determinat-o să decidă că legea e aplicabilă doar în condiții de impreviziune. În 31 de dosare deciziile sunt în primă instanță, la nivelul judecătoriilor, iar într-un caz decizia de admitere a contestației băncii (BCR în acest caz) este definitivă.

Băncile, obligate să perceapă clienților comisioane “rezonabile” pentru conturile de plată CITEȘTE ȘI Băncile, obligate să perceapă clienților comisioane “rezonabile” pentru conturile de plată

În 11 cazuri, clienții au avut câștig de cauză – în 3 dosare au fost respinse contestațiile băncilor pe cale de excepție -, iar două soluții sunt definitive, după ce instanțele au respins cererile de apel ale BCR și Bancpost.

Totodată, un dosar a fost trimis spre rejudecare, după ce banca a admis apelul creditorului.

Cele mai multe dosare, dar nu chiar toate, au fost amânate până la publicarea motivării CCR.

Ce-ați făcut cu banii în ultimii nouă ani?

Curtea Constituțională nu a prezentat exemple concrete de impreviziune, dar a definit-o ca fiind riscul supra-adăugat la care părțile nu s-au gândit când au semnat contractul, și chiar dacă s-au gândit, nu și-au imaginat amploarea acestui risc, care face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor contractuale. Totodată, mai spune Curtea, de Lege trebuie să beneficieze doar debitorii care au acționat cu bună-credință, care nu-și mai pot îndeplini obligațiile față de bancă.

Cum au înțeles instanțele să aplice decizia CCR? Din informațiile disponibile pe portal rezultă că unele instanțe au cerut probe privind veniturile și patrimoniul debitorilor, în timp ce altele sunt mai interesate de ce înțeleg debitorii care vor să dea în plată prin riscul supra-adăugat.

Judecătoria Sectorului 3 din București cere de la Administrația Finanțelor Publice veniturile debitorilor din 2008 până în prezent și lista băncilor la care debitorii au conturi deschise. Mai cere, de la Direcția de Taxe și Impozite locale a Fiscului, lista bunurilor impozabile ale debitorilor din ultimii nouă ani și, de la Asociația de Proprietari, situația imobilului care face obiectul dării în plată, mai exact cine locuiește în acesta, care este destinația și, după caz, numele firmelor de la adresă. Legea 77/2016 spune că darea în plată se aplică doar persoanelor fizice consumatori, cu credite cu ipotecă pe o locuință.

Magistrații vor participa și în acest an la cursurile de drept bancar ale BNR CITEȘTE ȘI Magistrații vor participa și în acest an la cursurile de drept bancar ale BNR

Și Tribunalul București solicită aceleași documente într-un dosar ajuns în apel, după Credit Europe IFN pierduse pe fond, la Judecătoria Sectorului 4, în luna septembrie, înainte de pronunțarea CCR. Tribunalul Mureș solicită, de asemenea, adrese de la ANAF și Direcția de Taxe și impozite într-un dosar în care Raiffeisen Bank pierduse pe fond în luna august.

Judecătoria Deva admite proba cu interogatoriul părților și admite efectuarea unor adrese către Fisc, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Cadastru și Serviciul de Impozite și Taxe Locale.

Judecătoria Suceava vrea să știe care au fost veniturile debitorului în anul 2013, într-un dosar în care clientul este executat de UniCredit Bank încă din 2012.

Magistrații Judecătoriei Alba Iulia vor să știe ce venituri a luat banca în considerare la momentul contractării creditului, iar Judecătoria Târgoviște vrea să știe ce venituri au încasat debitorii.

Debitorii, obligați să dovedească impreviziunea

Unii magistrați au înțeles să ceară debitorilor să dovedească impreviziunea, chiar dacă procesele au apărut după ce băncile au depus contestații la notificările de dare în plată.

Judecătoria Oradea vrea, în două dosare diferite, ca debitorii “să dovedească imposibilitatea plății ratelor de credit pentru a se verifica condițiile privind existența impreviziunii”.

Judecătoria Sectorului 6 cere, în mai multe dosare, ca debitorii să precizeze care este riscul supra-adăugat și documente de la Fisc.

În dosare de la Judecătoria Sectorului 6 sau Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, judecătorii cer debitorilor să facă dovada impreviziunii, în cauze în care băncile au făcut contestații.

Același lucru solicită și Judecătoria Piatra-Neamț, în două cauze, dar și ca debitorii să arate că au depus eforturi pentru renegocierea contractului.

Potrivit deciziei CCR, prima obligație a părților este de a renegocia contractul, renegociere care trebuie să fie una efectivă prin raportare la noua realitate (de altfel, CCR consideră închiderea contractului prin darea în plată ultima soluție, judecătorii având opțiunea modificării acestuia).

Judecătoria Buzău, de exemplu, a amânat termenul mai multor dosare pentru ca părțile să ajungă la o înțelegere, lucru pe care îl întâlnim și într-o cauză la Judecătoria Brașov.

În cazul mai multor procese cu BCR și Banca Transilvania, instanțele au dat termene pentru soluționarea amiabilă a litigiilor sau au luat act de renunțarea la judecată a băncilor/clienților.

Pe de altă parte, OTP Bank a încercat, la începutul lunii februarie, să trimită la Curtea de Justiție a Uniunii Europene întrebări preliminare pe marginea Legii, însă solicitarea a fost respinsă de Judecătoria Sibiu. CJUE poate interpreta legislația națională și poate decide dacă aceasta este în acord sau nu cu normele europene, dreptul comunitar fiind peste cel național.

Doi judecători declarau recent că se așteaptă darea în plată să genereze dificultăți de interpretare și soluții divergente, după motivarea CCR, ceea ce pare să se adeverească, cel puțin în timpul scurt care a trecut de atunci.

Băncile au primit 6.400 de notificări de dare în plată de la debitori până la finele lunii decembrie, pentru credite de circa 1,8 miliarde de lei, iar ritmul este în scădere, în timp ce BNR estima un impact maxim de 300.000 de debitori eligibili, cu un volum de credite de peste 42 de miliarde de lei. Pe portalul instanțelor sunt înregistrate circa 5.700 de litigii pe legea 77/2016.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darea in plata
decizii darea in plata
instanta darea in plata
impreviziunea
legea 77/2016