Cum funcționează legea privind darea în plată. O notificare trimisă băncii te scapă de datorii

Cum funcționează legea privind darea în plată. O notificare trimisă băncii te scapă de datorii
scris 24 nov 2015

Legea privind darea în plată e la un pas să fie adoptată de Parlament și să fie trimisă la promulgare. Debitorii cu credite ipotecare vor putea scăpa de credite, dacă transferă băncii imobilul gajat. Profit.ro vă descrie cum funcționează procedura avizată de deputații juriști și trimisă în plenul Camerei Deputaților pentru votul final.

Darea în plată a aprins bancherii, care nu au reușit să convingă deputații de la Comisia Juridică să preia nicio propunere sub formă de amendament. Practic, toate persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă vor putea cere băncii să preia bunul gajat pentru a stinge total creanța.

Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale.

Debitorii ar putea fi tentați să renunțe la bunul ipotecat atunci când valoarea garanției este mai mică decât valoarea creditului, ceea ce bancherii numesc loan-to-value cu raport supraunitar. Mulți dintre acești debitori au luat credite în valută, evenual în franci elvețieni, în perioada 2007-2008, când piața imobiliară era la apogeu.

Altfel, dacă garanțiile sunt suficiente, debitorul poate încerca să vândă bunul ipotecat pe cont propriu și să achite creditul din această sumă, chiar să mai rămână cu ceva după.

Pentru a închide creanța, debitorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să fie persoană fizică, iar creditul să fie luat de la o instituție de credit – aici intră băncile, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii acestor creanțe, deci firmele de recuperare creanțe -, iar bunul oferit în plată să fie ipotecat în favoarea băncii pentru creditul respectiv.

Dacă debitorul a garantat creditul cu două sau mai multe bunuri ipotecare, atunci va trebui să le dea pe toate băncii.

Debitorul declanșează procedura de dare în plată printr-o notificare transmisă creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, în care arată că vrea să stingă datoria prin predarea bunului ipotecat.

Din acest moment se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților ipotecari sau personali, care sunt eliberați astfel de obligații.

În această notificare trebuie să transmită detaliile privind bunul ipotecat și împrumutul și să stabilească două zile diferite în care banca trebuie să se prezinte la un notar public, ales și plătit de debitor. Acolo se va încheia dreptul translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie față de creditor, inclusiv principalul, dobânzile și penalitățile care izvorăsc din contractul de credit.

Termenul stabilit pentru întâlnirea la notar nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare, iar în această perioadă sunt sistate toate plățile către creditor, dar și procedurile judiciare sau extrajudiciare existente. Cu alte cuvinte, sunt suspendate toate executările silite care au la bază acel împrumut.

Cu cel puțin trei zile înainte de termenul evocat mai sus, părțile trebuie să transmită către notar informațiile și actele necesare actului de dare în plată.

Creditorul are puține șanse să se opună în mod real acestei proceduri. Un articol prevede că poate face contestație în termen de 10 zile de la primirea notificării, dacă notificarea nu a fost făcută cu respectarea prezentei legi. Dacă actele sunt în regulă și procedura e respectată, banca nu are cum să nu accepte darea în plată.

Dacă banca refuză să se prezinte în fața notarului și să semneze actele, atunci debitorul se poate adresa judecătoriei, care în termen de 10 zile trebuie să dea o hotărâre. În alte șapte zile trebuie să vină decizia instanței de apel, un tribunal, în acest caz. În tot acest timp sunt suspendate plățile către creditor. Dacă decizia e favorabilă debitorului, atunci instanța va constata că s-a stins creanța. Dacă nu, atunci procedura este anulată.

În tot cazul, dacă se supune voluntar sau dacă este obligat de instanță, creditorul nu va mai putea cere sume suplimentare de la debitor după încheierea dării în plată.

Procedura se aplică inclusiv pentru contractele de credit în vigoare, ceea ce i-a determinat pe bancheri să reclame că încalcă Directiva 17 din 2014 a Uniunii Europene, care reglementează o procedură similară, dar posibilă doar pentru contractele încheiate începând cu martie 2016.

Bancherii mai reclamă și că legea încalcă Constituția României în privința drepturilor la proprietate, dar și Codul civil, deoarece creditorii se vor putea îndestula doar parțial din creanțele garantate, în timp ce o vor putea face total din creanțele chirografare. De altfel, proiectul introduce o derogare de la Codul civil pentru a face posibilă stingerea unei creanțe în bani cu un bun imobiliar.

Banca Națională a României estimează că băncile vor suferi pierderi de două până la patru miliarde de lei din efectele acestei legi, iar o bancă ar putea chiar intra în faliment, ceea ce va contamina alte trei bănci, potrivit lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere.

Atât BNR, cât și bancherii au reclamat că această lege nu are un caracter social și că va permite inclusiv oamenilor de afaceri care au luat credite pentru speculații imobiliare să scape de datorii.

Proiectul de lege intră în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Acolo va ajunge dacă va fi adoptat de plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, și promulgat de președintele Klaus Iohannis.

viewscnt
Afla mai multe despre
darea in plata
lege privind darea in plata