Curtea Constituțională a rămas în pronunțare în mai multe dosare privind Legea dării în plată

Curtea Constituțională a rămas în pronunțare în mai multe dosare privind Legea dării în plată
scris 11 oct 2016

Curtea Constituțională a conexat mai multe dosare pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate de bănci pe Legea 77/2016 privind darea în plată și a rămas în pronunțare. Băncile au cerut ca Legea să fie declarată neconstituțională atât în cazul mai multor articole, cât și în ansamblul său. Ministerul Public opinează că Legea are mai multe prevederi care încalcă Constituția.

Avocații băncilor au criticat Legea pentru că ar avea un caracter retroactiv, din moment ce este aplicată creditelor în derulare și pentru că afectează dreptul la proprietate al creditorilor.

„Apreciem că o parte dintre criticile formulate sunt întemeiate. Nu se acoperă scopul din expunerea de motive (...) Se aplică oricăror debitori, inclusiv celor care dispun de mijloace materiale pentru a rambursa creditele”, a arătat reprezentantul Ministerului Public, cu referire la faptul că în Lege nu există vreo referire la situația materială a debitorului, deși în expunerea de motive se vorbește despre românii cu probleme la plata ratelor.

După ce a ascultat timp de aproape patru ore opiniile avocaților băncilor, printre care Valeriu Stoica, Stan Târnoveanu și Ana Diculescu Șova, precum și pe cei ai clienților, reprezentați de Gheorghe Piperea și Alexandra Burada, judecătorii Curții au rămas în pronunțare.

O decizie ar putea fi luată chiar astăzi, însă există și posibilitatea ca decizia să fie amânată.

Legea prevede că transferul locuinței, ipotecate în favoarea creditorului, către acesta șterge datoria debitorului.

Această prevedere este criticată de avocații băncilor, pentru că nu include niciun fel de condiție privind situația materială a debitorului.

„Sunt în suferință fără să avem o definiție”, spune Stan Târnoveanu, reprezentantul Raiffeisen Bank.

Prima decizie definitivă pe darea în plată: Instanța admite o contestație a Raiffeisen Bank CITEȘTE ȘI Prima decizie definitivă pe darea în plată: Instanța admite o contestație a Raiffeisen Bank

Târnoveanu susține că Legea încalcă dreptul la proprietate prevăzut în Constituție la articolul 44 fără să respecte vreuna dintre condițiile în care drepturile pot fi restrânse, așa cum prevede articolul 53, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

„Legea este un dezastru pentru că încalcă toate principiile din Constituție (…) Ingerința nu este deloc rezonabilă pentru că nu analizează supraîndatorarea și echilibrul”, adaugă Târnoveanu.

Ana Diculescu Șova, reprezentantul BCR, susține că ideea că această lege ar putea fi aplicată și creditelor în derulare jignește inteligența părților care au semnat contractele, inclusiv pe cea a debitorilor.

Avocatul a făcut referire la Codul civil, care prevede că legea se aplică doar pentru viitor, și la faptul că darea în plată face o derogare de la acest lucru.

„Nu există retroactivitate atunci când legea nouă reglementează efectele viitoare ale unui act trecut”, spune Diculescu Șova. În cazul de față, însă, darea în plată afectează toată ipoteza pe care au fost întemeiate contractele.

„Protejați justiția de cauze periculoase! Scopul legii e să aducă pace socială, nu mii de procese. Nici pentru viitor nu e benefică, iar pentru trecut nu poate opera!”, adaugă avocatul BCR.

Gheorghe Piperea, în apărarea legii la care a avut o contribuție majoră, a spus că ne aflăm în alt teritoriu decât cel al dreptului civil, anume în cel al protecției consumatorului, unde sunt permise mai multe ingerințe între părți.

„Este o lege de protecție a consumatorilor. Este o eroare să se trateze ca o lege de drept civil (…) Toate aceste discuții care fac referire la dispozițiile din Codul civil sunt neavenite”, a spus Piperea.

Piperea a expus cauza celor care au luat credite în perioada 2006-2008, pentru care au plătit avans și rate lunare, sume care nu se restituie atunci când dau în plată. Astfel, în aceste contracte cu executare succesivă, darea în plată nu operează retroactiv, spune Piperea.

„Legea nu își propune să reînvie efectele contractului. Avansul, plățile nu se restituie. Sunt intangibile”, spune avocatul.

Interesul public pentru a limita drepturile creditorilor este justificat, spune Piperea, pentru că a fost supraîndatorată și ruinată clasa de mijloc care a luat astfel de credite în perioada de boom.

Mai mult, băncile au semnat contracte de ipotecă ce acopereau creditele la acel moment, conform evaluării băncilor.

viewscnt
Afla mai multe despre
legea privind darea in plata
constitutionalitate darea in plata