Darea în plată: Ștergerea datoriilor pentru cei care au pierdut deja casa pune probleme și recuperatorilor de creanțe

Darea în plată: Ștergerea datoriilor pentru cei care au pierdut deja casa pune probleme și recuperatorilor de creanțe
scris 23 feb 2016

Un amendament adoptat în comisiile din Senat la legea dării în plată riscă să oprească toate executările silite începute de firmele care au cumpărat creanțe garantate cu imobile în valoare de peste 2 miliarde de lei de la bănci. În total, aproape 17.600 de debitori ar putea scăpa de executarea silită, potrivit datelor BNR.

Dincolo de presupusele efecte pe care legea dării în plată ar urma să le aibă asupra băncilor, există câteva lucruri care se vor întâmpla imediat, dacă legea trece în forma propusă de comisiile de specialitate de la Senat, care au dezbătut cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis.

Senatorii din comisiile de raport – juridică și economică – au adoptat un amendament al deputatul Daniel Zamfir, inițiatorul legii, care extinde beneficiile pentru datornici, în dauna creditorilor. Amendamentul spune că debitorii consumatori care au fost supuși unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței și de stadiul ori forma executării, vor putea cere instanței să constate ștergerea datoriilor.

Dacă se corelează acest articol cu articolul care stabilește că cererea adresată instanței suspendă orice procedură judiciară sau extrajudiciară asupra debitorului, rezultă că toate executările silite pornite de bănci, de instituțiile financiare nebancare și de cesionarii creanțelor vor fi suspendate în instanță.

În situația în care procedura este admisă, creditorii care au executat deja bunul ipotecat vor pierde dreptul de a se mai îndrepta asupra altor bunuri sau venituri ale debitorului. Cei care vor să-l vândă la licitație vor fi nevoiți să-l ia în proprietate și să renunțe la alte pretenții.

EXCLUSIV Sistemul bancar a făcut profit de 4,9 mld. lei în 2015, umflat de tranzacția Banca Transilvania – Volksbank CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Sistemul bancar a făcut profit de 4,9 mld. lei în 2015, umflat de tranzacția Banca Transilvania – Volksbank

Potrivit BNR, băncile au cesionat aproape 6.900 de credite, în valoare totală de 2,19 miliarde de lei, deci, cu un nivel mediu al creditului de peste 70.000 de euro. BNR nu precizează dacă toate aceste credite sunt neperformante sau nu. Suma se referă la valoarea nominală a creditelor, nu la valoarea la care recuperatorii au achiziționat creanțele. Spre exemplu, în 2014, Volksbank a vândut un pachet de peste 3.500 de credite neperformante, în valoare de aproape 500 de milioane de euro, dintre care 80% credite ipotecare aferente persoanelor fizice, pentru care a încasat sub 30% din valoarea nominală.

Rabon Credit Solutions, firma prin care acționează Detusche Bank, AnaCap, APS și HIG - care au cumpărat portofoliul Volksbank -, a început executarea silită a debitorilor rău-platnici, dovadă fiind anunțurile de vânzare silită publicate pe portalul executorilor. Firma vinde creditele cu 75-100% din prețul evaluat al bunurilor imobile.

Aceste executări, precum și cele începute de vehicule deținute de bănci, precum OTP Faktoring (OTP Bank), Suport Colect (BCR), Colectarea Recuperare Creanțe CRC (Grupul Credit Europe), vor fi sistate, în cazul adoptării dării în plată în ultima formă dezbătută în Senat. Creditorii vor prelua activele în proprietate și vor fi eliberați de constrângerile vânzării bunului prin procedura licitației. Pe de altă parte, nu vor mai vedea niciodată bani în plus de la debitori.

Alte firme, precum Kruk România și EOS KSI, lideri în piață, care au cumpărat doar “capete de creanță”, adică acele debite care n-au fost acoperite de executarea bunurilor ipotecate și care au fost vândute de bănci pe sub 10% din valoare, nu vor mai putea recupera nimic, în ipoteza de mai sus.

Bancherii au trimis o scrisoare instituțiilor și partidelor prin care cer modificări fundamentale la darea în plată CITEȘTE ȘI Bancherii au trimis o scrisoare instituțiilor și partidelor prin care cer modificări fundamentale la darea în plată

Datele BNR mai arată că băncile au preluat în patrimoniul propriu 316 case, în valoare de 163 de milioane de lei și 259 de terenuri, în valoare de 119 milioane de lei. BNR estimează la 5.230 numărul creditelor garantate cu case/apartamente aflate în executare silită, la o valoare de 2,7 miliarde de lei, și la 3.177 numărul împrumuturilor garantate cu terenuri, la o valoare de 1,46 miliarde de lei. Pe de altă parte, BNR nu precizează numărul creditelor pentru care bunul imobiliar colateral a fost deja vândut silit la licitație, or datornicii din această categorie sunt și ei beneficiari ai amendamentului lui Zamfir.

Dacă adunăm cifrele de mai sus, ajungem la aproximativ 15.600 de credite care vor beneficia direct de legea dării în plată, cu credite de 6,6 miliarde de lei. Dar asta nu înseamnă că creditorii vor înregistra direct pierderea aceasta, în cazul dării în plată, pentru că vor recupera o parte din sume prin vânzarea ipotecilor. Ce pierd creditorii e dreptul de a-și îndeplini în întregime creanța, așa cum se întâmplă pe legislația în vigoare, deși, în realitate, acest lucru de destul de dificil. (Numărul debitorilor nu poate fi precizat direct din datele BNR. Însă, având în vedere raportul credite/debitori, cifra este apropiată de cea de mai sus)

Potrivit BNR, sunt aproape 17.600 de debitori cu restanțe de peste 91 de zile la plata ratelor, adică titulari de credite neperformante, dintre care aproape 11.000 au credite de consum cu ipotecă. La nivelul sistemului bancar sunt circa 474.500 de debitori cu credite cu garanții imobiliare, în valoare de aproape 77,3 miliarde de lei. Dintre aceștia, peste 159.000 au luat credite Prima Casă de peste 26 de miliarde de lei.

BNR spune că amendamentul privind stingerea creanțelor celor care au pierdut imobilul în executare silită este neconstituțional. Motivul invocat de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu este acela că, în cererea de reexaminare, Președinția n-a criticat și nici nu a cerut verificarea acestui articol, pentru că el nu exista. Deci, Parlamentul adaugă peste cererea de reexaminare, contrar prevederilor Constituției și ale Curții Constituționale.

Curtea, în numeroasele decizii asupra cererilor de reexaminare, a spus că Parlamentul poate adapta textul la cererea Președintelui, îl poate respinge sau poate, pur și simplu, să nu ia în seamă doleanțele Cotroceniului. Parlamentul poate să modifice și alte articole care nu au fost criticate de Președinție, dacă acestea dau coeziune textului, dar nu poate adăuga articole la cererea existentă.

Măsura în care amendamentul lui Zamfir încalcă dispozițiile Constituției și ale Curții nu poate fi stabilită decât de Curte.

Președintele Iohnnis, indiferent de ce lege va primi înapoi de la Parlament, nu mai poate cere reexaminarea. Poate, însă, sesiza Curtea Constituțională pe aspectele de neconstituționalitate care privesc întreg textul sau doar anumite articole. Dacă judecătorii de la Curte admit cererea președintelui, atunci legea nu intră în vigoare până Parlamentul nu pune în concordanță legea cu Constituția, ceea ce mai ia niște timp.

Chiar dacă Președinția nu trimte legea la Curte, o pot face creditorii, ulterior. Ei pot depune sesizări în cadrul instanțelor, când debitorii vor veni să ceară stingerea creanțelor.

Legea dării în plată urmează să fie votată, pentru a doua oară, de plenul Senatului, în noua formă. După Senat, Camera Deputaților va prelua, la nivel de comisii de fond, cererea de reexaminare, și va da forma finală a legii.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darea in plata
lege privind darea in plata