EXCLUSIV FOTO "Artizanul" unuia din marile falimente bancare românești, cu avere vânată în 4 țări, trăiește în SUA, care nu recunoaște condamnarea sa penală în România

EXCLUSIV FOTO "Artizanul" unuia din marile falimente bancare românești, cu avere vânată în 4 țări, trăiește în SUA, care nu recunoaște condamnarea sa penală în România
scris 4 dec 2019

La 17 ani de la pronunțarea falimentului Băncii Turco-Române, unul dintre cele mai răsunătoare de la începutul anilor 2000, și la 7 ani după condamnarea definitivă la închisoare cu executare a lotului de persoane găsite responsabile pentru devalizarea instituției de credit, liderul lotului și fostul proprietar și șef al băncii, omul de afaceri turc Cortuk Kamuran, un apropiat al fostului președinte al Turciei Suleyman Demirel, trăiește în Statele Unite, unde autoritățile nu recunosc condamnarea sa penală în România. În același timp, de la distanță, Kamuran continuă și în momentul de față să încerce să obțină desființarea pedepsei în justiția românească.

VIDEO Cafea de la automat vs cafenea. Există diferențe ? CITEȘTE ȘI VIDEO Cafea de la automat vs cafenea. Există diferențe ?

Informația apare într-unul din documentele numeroaselor procese civile internaționale în care Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), ca lichidator judiciar al Băncii Turco-Române (BTR), încearcă de mulți ani să recupereze de la Cortuk Kamuran și de la complicii acestuia prejudiciul rămas neacoperit în urma falimentului băncii.

Principalul acestei sume se ridică la aproape 60 milioane dolari și peste 11 milioane euro, însă totalul este, teoretic, mult mai mare, întrucât include și dobânzi care curg din 2003 încoace până la momentul în care, eventual, paguba va fi recuperată. FGDB i-a despăgubit între timp din fondurile sale proprii, provenite din contribuțiile sistemului bancar, pe toți deponenții prejudiciați în urma falimentului fraudulos al BTR.

Cortuk Kamuran. Sursă foto: emlakeki.com

Cortuk Kamuran. Sursă foto: emlakeki.com

Salariul minim în Cehia va crește până la 570 de euro pe lună de la 1 ianuarie 2020 CITEȘTE ȘI Salariul minim în Cehia va crește până la 570 de euro pe lună de la 1 ianuarie 2020

Potrivit sursei citate, Cortuk Kamuran a venit în Statele Unite după pronunțarea condamnării sale la 10 ani și 6 luni de închisoare în România, rămasă definitivă în mai 2012. El a intrat în SUA în baza unei vize de muncă, iar în prezent deține statutul legal de "străin rezident permanent", locuind în localitatea Monroe din statul american New Jersey.

"În demersul de descoperire și sechestrare a activelor lui Kamuran, pentru punerea în executare a sentinței (penale de condamnare – n.r.) din România, banca (BTR, prin lichidatorul judiciar FGDB – n.r.) a inițiat proceduri juridice în Marea Britanie și Elveția, împotriva lui Kamuran și a multor altor pârâți. Deși atât Marea Britanie, cât și Elveția, au recunoscut sentința de condamnare din România, Statele Unite nu au făcut acest lucru", se arată într-un document din mai anul acesta al unui proces intentat de FGDB lui Kamuran la o curte federală a statului New Jersey. 

De asemenea, în actele unui proces similar din justiția britanică, de anul trecut, se afirmă că omul de afaceri turc "s-a sustras extrădării și arestării", în condițiile în care pe numele său a fost emis un mandat Interpol, după condamnare. Cele mai recente date ale justiției românești arată că Cortuk Kamuran "este în prezent urmărit general și internațional , fiind emis mandatul european de arestare la data de 26.09.2013".

Sursă: UNITED STATES DISTRICT COURT FOR THE DISTRICT OF NEW JERSEY

Sursă: UNITED STATES DISTRICT COURT FOR THE DISTRICT OF NEW JERSEY

Simona Halep s-a despărțit de antrenorul Daniel Dobre CITEȘTE ȘI Simona Halep s-a despărțit de antrenorul Daniel Dobre

Profit.ro s-a adresat Judecătoriei Sectorului 1, instanța care, potrivit legii, a pronunțat prima sentință de condamnare a lui Kamuran, în 2007, pentru a afla care sunt motivele pentru care autoritățile din SUA nu recunosc sentința de condamnare a acestuia, precum și ce demersuri au întreprins și întreprind autoritățile judiciare de la București pentru aducerea în țară a fostului proprietar al BTR, în vederea executării pedepsei (inclusiv eventuale cereri de extrădare), și cu ce rezultate.

"Vă aducem la cunoștință că informațiile solicitate nu intră în sfera informațiilor de interes public (sunt exceptate de la accesul liber, conform art. 12 alin . (1) lit. f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public), motiv pentru care nu putem da curs solicitării dumneavoastră", a transmis instanța, ca răspuns la solicitarea Profit.ro, invocând prevederea legală potrivit căreia "Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor (...) f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces".

Departamentul de Justiție al Statelor Unite nu a transmis nici un răspuns la o solicitare similară a Profit.ro

Sursă: UNITED STATES DISTRICT COURT FOR THE DISTRICT OF NEW JERSEY

Sursă: UNITED STATES DISTRICT COURT FOR THE DISTRICT OF NEW JERSEY

Guvernul a semnat rectificarea cu deficit de 4,4% pe 2019 - Executivul ia bani de la Educație - 2,1 miliarde de lei, Afaceri Interne - 1,2 miliarde lei, Transporturi - 1,1 miliarde lei și Agricultură - 1,1 miliarde lei CITEȘTE ȘI Guvernul a semnat rectificarea cu deficit de 4,4% pe 2019 - Executivul ia bani de la Educație - 2,1 miliarde de lei, Afaceri Interne - 1,2 miliarde lei, Transporturi - 1,1 miliarde lei și Agricultură - 1,1 miliarde lei

În procese intentate în Marea Britanie, Elveția, Statele Unite și România, FGDB, lichidatorul BTR, se străduiește de mai mulți ani să scoată la lumină și să pună sechestru pe active deținute de Cortuk Kamuran, de cele mai multe ori prin intermediul unor structuri juridice complexe interpuse.

Fondul a și obținut o victorie parțială în Elveția. În 2013, procurorii elvețieni au demarat o anchetă împotriva lui Cortuk Kamuran, cu suspiciuni de spălare de bani, și au "înghețat" activele elvețiene ale acestuia. În paralel cu ancheta, FGDB a obținut recunoașterea de către Elveția a sentințelor românești împotriva omului de afaceri turc. În noiembrie 2016, a fost încheiat un acord confidențial între Kamuran, firme ale acestuia și procurorul general din Geneva, în baza căruia Kamuran a acceptat să cedeze FGDB suma de 2,8 milioane franci elvețieni, asupra căreia se pusese sechestru, în schimbul clasării anchetei penale. În acord se preciza că fostul proprietar al BTR ceda acei bani fără ca prin asta să recunoască în vreun fel acuzațiile care i se aduceau.

În UK și SUA, FGDB se judecă cu Kamuran pentru a pune sechestru pe 3 companii de construcții deținute de acesta în New Jersey prin firme interpuse, companii "cu active de o valoare semnificativă", potrivit documentelor din dosare, pe terenuri și clădiri din România, pe beneficiile aferente unei polițe de asigurare încheiate cu o divizie din Bermuda a Credit Suisse, cu o primă inițială de 3,6 milioane dolari, precum și pe o proprietate imobiliară din Monroe, New Jersey (foto), evaluată în prezent la 550.000 dolari, despre care FGDB afirmă că a fost cumpărată inițial de o firmă controlată de Kamuran în 2012, cu 430.000 dolari, și "vândută" în 2015 fiicei omului de afaceri turc cu suma de 1 dolar.

Sursă: BUSINESS AND PROPERTY COURTS OF ENGLAND AND WALES

Sursă: BUSINESS AND PROPERTY COURTS OF ENGLAND AND WALES

Digi a fost exclusă din licitația pentru frecvențele 5G din Ungaria CITEȘTE ȘI Digi a fost exclusă din licitația pentru frecvențele 5G din Ungaria

Banca Turco Română a fost înființată în decembrie 1993 și, înainte de startul problemelor care au dus-o în cele din urmă la faliment, ajunsese la o cotă circa 4,4% din piața locală, cu active de peste 375 milioane dolari, depozite atrase de circa 260 milioane dolari, 50.000 de clienți și 650 de angajați. Banca era controlată, cu peste 90% din acțiuni, de grupul de firme din Turcia Bayindir, deținut de Cortuk Kamuran. Grupul Bayindir avea operațiuni în multiple industrii, respectiv construcții, finanțe, sănătate, turism și altele.

Potrivit documentelor procesului penal din România, în perioada 1998-2000, în urma dispozițiilor lui Cortuk Kamuran, care era și președinte al Consiliului de Administrație al băncii, BTR a început să constituie depozite în valută la 5 bănci din străinătate, sub formă de garanții de rambursare a mai multor credite contractate de firme din grupul Bayindir al lui Kamuran de la aceste bănci. În total, BTR a constituit astfel de depozite colaterale în sumă de 108 milioane dolari și aproape 15 milioane euro. Ele au fost înregistrate în contabilitate și raportate la BNR în mod fals, ca depozite la termen.

Una dintre subsidiarele Bayindir care a beneficiat de astfel de credite a fost implicată, în perioada 1997-2001, și într-un proiect masiv de construire a unei autostrăzi cu 6 benzi în Pakistan, terminat prost ca urmare a neînțelegerilor dintre părți, cu armata pakistaneză evacuând constructorul de pe amplasament, și care a dus și la o procedură de arbitraj internațional. Autostrada a fost executată în cele din urmă de firme locale pakistaneze, fiind finalizată și inaugurată în 2007.   

Firmele debitoare din grupul Bayindir, pentru creditele cărora BTR a garantat cu sumele menționate, aveau situații financiare proaste încă de la contractarea împrumuturilor. În cele din urmă, au intrat în incapacitate de plată și nu și-au mai plătit ratele, iar băncile străine au executat depozitele constituite de BTR ca garanții. Potrivit BNR, la 31 octombrie 2000, BTR avea o expunere totală reală pe grupul Bayindir reprezentând aproape 200% din fondurile proprii, față de sub 14% cât raportase oficial la banca centrală, nedezvăluind depozitele colaterale constituite în beneficiul Bayindir.

EXCLUSIV FOTO
Proprietate imobiliară a familiei Kamuran din Monroe, New Jersey. Sursă foto: realtor.com

Proprietate imobiliară a familiei Kamuran din Monroe, New Jersey. Sursă foto: realtor.com

   

Pierderile provocate de furturile de monede digitale au urcat la 4,4 miliarde de dolari în primele 9 luni ale acestui an CITEȘTE ȘI Pierderile provocate de furturile de monede digitale au urcat la 4,4 miliarde de dolari în primele 9 luni ale acestui an

O parte din sumele respective au fost recuperate de BTR, prejudiciul final ridicându-se la aproape 60 milioane dolari și peste 11 milioane euro.

BNR a pus BTR sub administrare specială în septembrie 2000 și a încercat să amâne cât mai mult falimentul acesteia, care a fost declarat oficial de instanța de judecată în 2002. Între timp, au fost purtate negocieri româno-turce la cel mai înalt nivel pentru evitarea acestui deznodământ și pentru salvarea băncii, subiectul fiind sensibil pentru relațiile dintre cele două state, în condițiile în care Cortuk Kamuran era un apropiat al fostului președinte al Turciei, Suleiman Demirel. Presa română a vremii a relatat pe larg aceste aspecte, de exemplu aici, aici, aici sau aici

De altfel, în cele din urmă, Kamuran a fost anchetat și condamnat și în Turcia, tot în lipsă, în anul 2014. În anul următor, 2015, el a atacat decizia de condamnare la Curtea Constituțională a Republicii Turce, însă fără succes

Cortuk Kamuran, alături de fostul președinte al Turciei Suleyman Demirel și de familia acestuia. Sursă foto: haroonhaider.wordpress.com/

Cortuk Kamuran, alături de fostul președinte al Turciei Suleyman Demirel și de familia acestuia. Sursă foto: haroonhaider.wordpress.com/

Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank: Piețele nu ne vor finanța deficite de 4-5% din PIB. Creșterea pensiilor se poate face doar cu taxe mai mari sau reducerea altor cheltuieli CITEȘTE ȘI Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank: Piețele nu ne vor finanța deficite de 4-5% din PIB. Creșterea pensiilor se poate face doar cu taxe mai mari sau reducerea altor cheltuieli

Tot în 2002, procurorii români au început urmărirea penală a fostei conduceri a BTR. Prima sentință a fost pronunțată după 5 ani, în 2007, Cortuk Kamuran fiind condamnat la 13 ani de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 10 ani și jumătate. Sentința a rămas definitivă în 2012, iar omul de afaceri turc a fost dat în urmărire internațională în 2013, fără succes până în prezent. În fața instanței de apel, Kamuran a solicitat "să se constate încălcarea dreptului său la apărare atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe", precum și "înlăturarea mijloacelor de probă nelegal administrate și pronunțarea unei soluții de achitare"

El a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată. În 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit legislația în această privință, hotărând că funcționarii bancari din rândul băncilor cu capital privat sunt asimilați funcționarilor publici în înțelesul legii penale. Dezlegarea de drept dată de instanța supremă a venit în urma unei sesizări a Curții de Apel București, în dosarul privind delapidarea fostei Bănci Române de Scont, deținută de Sorin Ovidiu Vîntu, în care este inculpată fosta conducere a băncii, dar și a companiei Astra Asigurări.

De la distanță, Kamuran continuă și în momentul de față să încerce să obțină desființarea pedepsei în justiția românească. În februarie anul acesta, avocații săi au solicitat la Judecătoria Sectorului 1 înlăturarea pedepsei de 10 ani și 6 luni de închisoare. Principalul lor argument a fost că, în 2016, Curtea Constituțională a dezincriminat parțial abuzul în serviciu, statuând că infracțiunea respectivă privește doar faptele comise cu încălcarea legislației primare, în timp ce Kamuran a fost condamnat pentru încălcarea unor norme care, în prezent, fac parte din legislația secundară bancară emisă de BNR, chiar dacă erau prevăzute de legislația primară a data faptelor. Instanța a respins cererea lui Kamuran în iulie 2019.

Asta nu l-a descurajat pe fostul proprietar al Băncii Turco Române, care foarte recent, la finalul lunii trecute, a intentat un nou proces, la Tribunalul București, în care cere de asemenea desființarea pedepsei, de data asta cu argumentul "intervenirii unei legi penale noi". Codul de procedură penală prevede că atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, după caz, fie încetează sau nu se mai aplică executarea pedepsei, fie se reduce corespunzător pedeapsa.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
banca turco romana
falimentul bancii turco romane
cortuk kamuran
falimente banci anii 2000
fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar
bnr administrare speciala banci
recuperare prejudicii faliment banca turco romana
extradare romania sua
recunoasterea hotararilor judecatoresti suaa