„Vom avea la jumătatea lunii februarie bugetul pe 2026, iar în condițiile în care deficitul bugetar se va situa între 6% și 6,5% din PIB, planul de finanțare pe 2026 ar fi de 265-275 miliarde de lei.
Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor fi împrumuturi interne, cu menținerea componentei de retail la 48,5 miliarde de lei, similar cu ce am atras de la populație în 2025”, a declarat, pentru Profit.ro, Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, prezent la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. 2025 a fost un an extraordinar pentru emisiunile de titluri plasate la populație, componenta de retail ajungând la o pondere record de 30%.
De ce este important: Adoptarea bugetului în februarie înseamnă că statul va funcționa în acest an în primele două luni fără buget adoptat, cu limitaarea unei părți semnificative a cheltuielilor la media lunară din 2025. Inclusiv cheltuielile pentru unele proiecte de investiții ar putea fi afectate de adoptarea cu întârziere a bugetului.
Anul trecut, proiectul de buget a fost pus în dezbatere pe 30 ianuarie și adoptat la început de februarie.
Pentru anul 2025, ținta de deficit bugetar oficială (stabilită la rectificare) este de 8,4%, dar Guvernul a transmis că deficitul de final de an ar putea fi ușor sub acest nivel. Pentru 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că ținta de deficit va fi între 6% și 6,5%, urmând să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar ESA (standarul UE) de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE, iar pentru acest an are prognozat un deficit de 8,4%, de asemenea cel mai ridicat din UE.
Pe componenta împrumuturilor externe, arată Nanu, planul de finanțare este de 21 miliarde de euro, din care 6,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, 1,5 miliarde de euro de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții (BEI), iar 10 miliarde de euro prin eurobonduri pe piețele internaționale de capital.
”Vom avea o scădere la eurobonduri de la 16 miliarde de euro în 2025, la 10 miliarde de euro, din care 7 miliarde de euro net, în condițiile în care 3 miliarde de euro vor fi rambursări pentru titluri ajunse la maturitate. Scopul nostru este să reducem și curba randamentelor, și spreadurile”, spune Nanu.
Șeful Trezoreriei Statului speră că absorbția fondurilor europene va reduce din presiunile finanțării deficitului bugetar. Dacă pentru emisiunile de eurobonduri anticipează o scădere în planul de finanțare, pentru emisiunile pe plan intern spune că va fi creștere când vom avea efecte ale consolidării fiscale.
Ținta de deficit pe 2026, între 6 și 6% din PIB, implică o reducere de la nivelul de 8,4% în care s-a încadrat acesta, dar rămâne unul dintre cele mai mari din Europa.
