Estimările federației arată că, într-un singur an, între 15% și 25% dintre restaurante pot dispărea, în special ca urmare a presiunii fiscale crescute și a reducerii cererii. Potrivit FPIOR, TVA mare în HoReCa nu aduce mai mulți bani statului, ci aduce falimente.
”Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) avertizează că anul 2026 va marca o schimbare profundă în industria HoReCa, atât din perspectiva comportamentului de consum, cât și a sustenabilității economice a operatorilor. În lipsa unei fiscalități predictibile și rezonabile, sectorul riscă o contracție accelerată, cu efecte directe asupra locurilor de muncă, veniturilor bugetare și economiei”, arată FPIOR.
Estimările federației arată că, într-un singur an, între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea, în special ca urmare a presiunii fiscale crescute și a reducerii cererii.
Industria ospitalității funcționează, în prezent, cu marje reale de profit de doar 3–5%. În aceste condiții, orice majorare de taxe nu se reflectă în profit, ci se transferă inevitabil în prețuri, determinând pierderea clienților și, în final, închiderea unităților, spun reprezentanții federației.
”Avem exemple clare în Europa: toate statele care au supraimpozitat ospitalitatea au revenit ulterior asupra deciziei, după valuri de falimente. Nu vorbim despre un risc teoretic. Vorbim despre un risc imediat: 15–25% dintre restaurante pot dispărea într-un singur an”, adaugă ei.
Industria ospitalității este despre sute de mii de locuri de muncă, despre turism, despre consum intern și despre viața economică a orașelor.
“Mesajul nostru este simplu: mențineți o fiscalitate predictibilă și rezonabilă, iar industria va continua să plătească taxe. Împovărați-o excesiv și veți pierde o sursă stabilă de venituri.Statul nu câștigă din falimente. Câștigă din firme care funcționează corect și pe termen lung”, afirmă Marius Bănică, președinte HoReCa Oltenia și vicepreședinte FPIOR.
La nivelul industriei, traficul de clienți a scăzut deja cu aproximativ 15%, iar numărul unităților HoReCa s-a redus cu circa 10%, semnale clare ale unei piețe aflate în ajustare, un proces care va continua și în 2026.
„În condițiile în care sectorul ospitalității funcționează cu marje de profit structurale reduse, capacitatea de a absorbi creșteri suplimentare de fiscalitate este sever limitată. Transferul acestor costuri către prețurile finale generează contracția cererii și afectează sustenabilitatea economică a operatorilor. Consolidarea veniturilor bugetare depinde de menținerea în funcțiune a unui mediu de afaceri viabil și conform, nu de reducerea bazei economice active”, declară Corina Macri, președinte Horetim și vicepreședinte FPIOR.
Federația avertizează că orice majorare semnificativă a TVA în HoReCa, într-un sector care operează deja cu marje reale de profit de doar 3–5%, riscă să accelereze un proces periculos de contracție a pieței.
Ieri, ministrul Finanțelor a asigurat însă că nu este luată în calcul o ipoteză a creșterii cotei standard de TVA și nici a TVA în HoReCa, în 2026.
”În contextul creșterii taxelor și impozitelor și al reducerii apetitului pentru consum, FPIOR anticipează deja că în 2026:
● livrările la domiciliu și serviciile takeaway vor continua să crească accelerat, devenind principalu
● tot mai mulți clienți vor prefera comanda acasă, unde pot controla mai ușor bugetul și evita costurile suplimentare;
● restaurantele care nu dezvoltă eficient acest canal riscă pierderi constante de clienți, subliniază FPIOR.
Potrivit patronatelor din industria ospitalității, anul 2026 va consolida schimbări importante în comportamentul de consum.
”Clienții ies mai rar în oraș, comandă mai puțin per vizită și își calculează atent nota de plată. Produse considerate neesențiale – deserturi, cafea sau băuturi suplimentare – sunt eliminate frecvent, iar timpul petrecut în restaurant se scurtează semnificativ”, adaugă ei.
În paralel, consumul de tip fast food și orientarea către opțiuni percepute ca fiind mai ieftine cresc îngrijorător, în detrimentul experienței complete de restaurant.
„Intrăm într-un an dificil pentru industria ospitalității, în care comportamentul de consum se schimbă rapid, iar presiunea asupra notei de plată devine tot mai vizibilă. Consumatorii comandă mai rar, mai puțin și mult mai calculat, iar livrarea la domiciliu nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru supraviețuire. Chiar și așa, volumul nu va compensa integral scăderea valorii comenzilor, iar pentru mulți operatori 2026 se anunță un an al ajustărilor dure”, spune Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.
FPIOR estimează că anul 2026 va favoriza restaurantele cu prețuri accesibile; meniuri simplificate; oferte clare și ușor de înțeles pentru consumatori.
”Dar si că supraimpozitarea va aduce falimente, care vor duce la pierderi financiare pentru stat în timp ce numărul de restaurante scăzut si taxele mari vor ridica prețurile dincolo de limitele populației”, mai spun reprezentanții FPIOR.
Deși livrările aduc volum, ele vin și cu provocări majore: comisioane ridicate ale platformelor, costuri logistice suplimentare și marje de profit reduse. Diferența dintre restaurantele adaptate la noul comportament de consum și cele rămase în modelul clasic se va accentua.
„TVA mare în HoReCa nu aduce mai mulți bani statului. Aduce falimente. Mai puține restaurante înseamnă, inevitabil, mai puține taxe colectate”, spune Marius Bănică, președinte HoReCa Oltenia și vicepreședinte FPIOR.
FPIOR subliniază că 2026 nu va fi un an de expansiune, ci unul al deciziilor economice ferme.
”Menținerea unei fiscalități predictibile și rezonabile este esențială pentru ca industria ospitalității să rămână un contributor stabil la bugetul de stat și la economia urbană”, mai arată FPIOR.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, cu rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin acțiuni unitare și dialog instituțional cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și facilitează cooperarea la nivel național și internațional.
