Profit.ro a anunțat că deficitul în termeni cash este în prezent calculat, preliminar, la 7,65% din PIB (circa 145 miliarde lei), față de o țintă oficială de 8,4% (circa 160 miliarde lei).
Aceasta după ce, pentru a stabiliza finanțele publice, Guvernul a luat măsuri dure pentru populație și mediul de afaceri în a doua jumătate a anului, creșteri de taxe și tăieri de beneficii și facilități, dar a și limitat cheltuielile statului.
”Deși nu este încă finalizată execuția bugetară și va fi anunțată până la final de săptămână, spre final de săptămână, în momentul când va fi gata, este foarte important de subliniat că plecăm de la o bază credibilă și transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat.
Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, cea care este vehiculată în mass media, iar acest lucru, în primul rând, arată o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape 1% din PIB, și, în al doilea rând, cum am spus și mai devreme, surprinde pozitiv”, a declarat acum ministrul Nazare.
Acesta a adăugat că este o corecție 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% de deficit pentru 2025 și a explicat motivele pentru care deficitul a scăzut.
”Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic, deși el va fi explicat în momentul în care publicăm cifrele finale pentru rectificare, este că am câștigat încrederea Comisiei Europene și, prin încrederea Comisiei Europene, am reușit să negociăm PNR-ul, am reașezat proiecte pe fonduri europene finanțate prin loan-uri și grant-uri pentru 10 ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNR-ul în coeziune și totalitatea acestor măsuri luate în momentul când au fost puse în operă și executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante. Cea mai mare parte din această economie față de țintă provine din renegocierea PNR-ului, care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câștigam încrederea Comisiei prin adoptarea măsurilor în pachetul 1 și pachetul 2”, a mais pus Nazare.
Rezultatul din perspectivă a finanțelor publice este unul excelent, însă costurile "strânsului curelei" sunt suportate în principal de de către populație și mediul de afaceri.
Ținta pentru 2025 a fost de 8,4% din PIB, în termeni cash și ESA, nivel stabilit la rectificarea bugetară din toamnă. Astfel, un deficit cash de 7,65% ar reprezenta un rezultat foarte bun al execuției și ar fi bine primit de piețele financiare, pregătite mai degrabă pentru un deficit ușor peste 8%, după mai multe declarații pozitive ale guvernanților în ultimele săptămâni.
România are nevoie de astfel de rezultate în zona finanțelor publice, pentru a putea reduce cât mai mult dobânzile la care se împrumută, o problemă majoră pe o perioadă lungă, așa cum a scris anterior Profit.ro.
Datele disponibile acum sunt preliminare, putând exista unele ajustări până la momentul la care vor fi publicate oficial datele finale, după data de 25 a lunii ianuarie.
Important: Odată cu publicarea datelor oficiale, vom putea observa care sunt sursele acestui deficit mai mic decât se anticipa. Printre posibilele cauze ar putea fi o colectare bună a veniturilor la buget, tăierea unor cheltuieli sau doar eventuale amânări la plată a unor obligații (acestea se văd în deficitul ESA), o atragere sub țintă de fonduri UE (cheltuielile bugetare pentru cofinanțare sunt semnificative).
Potrivit informațiilor Profit.ro, deficitul în termeni ESA ar urma să fie mai ridicat decât cel în termeni cash, posibil în zona de 8% din PIB, poate ușor peste, diferența fiind determinată în bună măsură de costuri cu dobânzi care sunt înregistrate diferit pe cele două standarde de raportare, dar posibil și de alte cauze (inclusiv amânarea la plată a unor facturi, dacă este cazul).
Deficitul în termeni cash (standardul național) urmărește execuția lunară a veniturilor și cheltuielilor, în timp ce deficitul pe standard ESA (calculat de Comisia Europeană), include și o serie de costuri suplimentare legate de dobânzi, precum și de obligații amânate la plată (cum este cazul facturilor neplătite la timp).
România a început anul 2025 cu un buget construit pe o țintă de deficit de 7% din PIB, însă pentru stabilizarea finanțelor publice au fost luate doar o parte dintre măsurile necesare la final de 2024, iar restul au fost amânate din cauza alegerilor prezidențiale.
Ca urmare, situația finanțelor statului s-a deteriorat semnificativ. Guvernul Bolojan, instalat în a doua jumătate a lunii iunie, după alegeri, a adoptat mai multe pachete de creșteri de taxe, primul și cel mai amplu în iulie. Măsurile erau așteptate de către piețele financiare, Comisia Europeană și agențiile de rating, iar în lipsa lor, situația era anticipată să devină critică.
Pentru 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că ținta de deficit va fi între 6% și 6,5%, urmând să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar ESA (standarul UE) de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE, iar pentru acest an are prognozat un deficit de 8,4%, de asemenea cel mai ridicat din UE.
Bugetul pe 2026 vine la jumătatea lunii februarie
România va avea proiectul bugetului de stat pe 2026 prezentat și aprobat abia peste o lună. Șeful Trezoreriei Statului din Ministerul Finanțelor, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Profit.ro, că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare pe anul în curs de 267-275 miliarde de lei, cu o scădere a sumei împrumutate prin eurobonduri față de 2025.
Anul trecut, proiectul de buget a fost pus în dezbatere pe 30 ianuarie și adoptat la început de februarie.
Trezoreria vizează scădererea în continuare a dobânzilor statului în 2026, iar un deficit bugetar sub ținta oficială ar ajuta acest obiectiv.
