Randamentul mediu al obligațiunilor pe 10 ani a sărit de 7% pentru prima oară în ultimul deceniu. Ratele au crescut de mai bine de două ori față de acum un an, pe fondul inflației ridicate și al întăririi politicii monetare, dar și al războiului din Ucraina.
Dobânzile plătite de România pentru datoria publică și-au reluat creșterea accelerată în aprilie, mai ales spre sfârșitul ultimei săptămâni. Randamentul mediu la obligațiunile cu scadența în 10 ani a sărit cu aproape 0,3 puncte procentuale în două zile, la 7,03% pe an. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, randamentul era la 5,6%, iar acum un an, la 3%.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Ultima dată când cotațiile din piața secundară depășeau nivelul de 7% era în februarie 2012.
Rata anuală a inflației a ajuns la 10,2% în martie, fiind pentru prima oară când ajunge la două cifre de la aderarea la Uniunea Europeană.
Pentru a combate inflația sau măcar pentru a nu o scăpa și mai mult de sub control, Banca Națională a României a majorat rata cheie de la 1,25% la 3% iar analiștii estimează că ar mai putea urma și alte creșteri, până la 4,5%, în acest an.
Povestea inflației ridicate și a dobânzilor mari este una comună regiunii Europei Centrale și de Est. În țări precum Ungaria și Polonia, randamentele au crescut chiar mai accelerat în ultimul an, deși se mențin sub nivelul din România, în condițiile în care și rata cheie a fost majorată mai abrupt.
Dobânda de politică monetară a fost majorată de Banca Ungariei cu 1 pp la 5,4% săptămâna trecută, în timp ce, la începutul lunii aprilie, Polonia a aplicat același pas de majorare, până la 4,5%. Cehia, unde rata cheie este de 5%, randamentul pentru titlurile pe 10 ani este cel mai redus, la puțin peste 4%.
Piețele se așteaptă ca Rezerva Federală a SUA să crească rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la ședința de miercuri, a doua majorare de la începutul pandemiei, în condițiile inflației care a atins 8,5% pe an în martie.
Nevoie mare de bani
Datoria publică a trecut de 50% din produsul intern brut, față de 35% în 2019, pe fondul deficitelor publice ridicate rulate în ultimii trei ani
BCR estimează la 151 de miliarde de lei necesarul brut de finanțare pentru acest an, adică 11,5% din PIB (cu 0,5 pp peste nivelul de anul trecut), în condițiile unui deficit cash de 6,3% din PIB, peste ținta oficială de 5,8%. Necesarul de finanțare ar urma să scadă abia după 2023.
Investitorii străini și-au redus deținerile de datorie publică românească în lei cu 1 pp la 15,7% din total la finele lunii februarie comparativ cu sfârșitul anului trecut, acesta fiind și cel mai redus nivel din ultimul deceniu.
Băncile din România sunt cele mai expuse la riscul suveran ca pondere în active la circa 25%. Aproape jumătate din datoria publică este deținută de băncile românești, după ce acestea au adăugat titluri în lei de circa 20 de miliarde de lei de la finele lui 2020 și până la finele lunii februarie din acest an.
